Analiza: China se foloseste de actiunile anti-UE din Europa de Est pentru a-si mari influenta in zona
Analiza in presa spaniola privind influenta tot mai mare pe care o capata China in Europa Centrala si de Est, pe fondul amplificarii eurospecticismului.
Pe furis si fara multa agitatie, China castiga teren in Europa. Este vorba despre o prezenta care merge dincolo de produsele fabricate in in gigantul asiatic sau de cooperarea comerciala, scrie publicatia spaniola La Vanguardia, citata de Rador. China profita de veriga cea mai slaba a UE: tarile Europei Centrale si de Este, un grup de state avide de investitii pentru a-si moderniza infrastructurile si convertite multe dintre ele la euroscepticism.
Realitatea este ca influenta Beijingului se percepe deja in unele decizii politice ale Uniunii Europene, ceea ce ingrijoreaza Bruxelles-ul, care se teme ca-si va vedea sabotate principiile. Aceasta prezenta se transmite prin intermediul partenerilor comunitari ai Europei Centrale si de Est, care s-au transformat in calul troian al intereselor chinezesti in UE.
Fara graba, dar si fara pauze, Beijingul castiga influenta in Europa. Astfel, profita de veriga cea mai slaba a Batranului Continent: tarile Europei Centrale si Orientale. Un grup de state avide de investitii pentru a-si moderniza infrastructurile si convertite multe dintre ele la euroscepticism, si care nu stau pe ganduri in a accepta ajutoarele chinezesti, chiar daca acest lucru ar pune sub semnul intrebarii normele comunitare.
Prim-ministrul bulgar, Boiko Borisov, a rezumat aceasta noua realitate semnaland: „Avem rarul noroc de a asocia doua puteri economice imense: UE si China, gratie acestor initiative. Acest lucru ne va permite sa avansam spre numeroase proiecte. Cu cat vom realiza mai multe proiecte, cu atat mai prospera si competitiva va fi regiunea”, a spus.
Borisov se referea la forumul 16+1, o platforma de cooperare impulsionata de Beijing in 2011 impreuna cu tarile Europei Centrale si Orientale, pentru a incuraja cooperarea economica si comerciala. Obiectiv pe care Beijingul l-a transformat intr-unul prioritar, dupa ce si-a lansat proiectul strategic al noilor Drumuri ale Matasii terestre si maritime, pentru a recupera vechile rute comerciale care au legat Orientul si Occidentul cu scopul de a castiga piete si aliati in Asia, Africa, Europa si America Latina.
Beijingul a confirmat acest interes in 2016, odata cu crearea unui fond de investitii de 10 miliarde de euro, pentru a finanta proiecte in regiune si care s-a soldat anul acesta cu mai multe vizite ale liderilor chinezi in zona. Presedintele chinez, Xi Jinping, a vizitat Republica Ceha in luna martie, iar in iunie a mers in Polonia si Serbia. La randul sau, prim-ministrul Li Keqiang, a participat la summit-ul 16+1 care s-a desfasurat in zilele de 27 si 28 noiembrie la Budapesta, o calatorie de care liderul chinez a profitat pentru a aprofunda relatiile bilaterale cu Ungaria, care alaturi de cehi si polonezi reprezinta unul dintre partenerii cei mai eurosceptici din UE. Grupul celor 16 parteneri ai Beijingului este format din Ungaria, Bulgaria, Romania, Polonia, Republica Ceha, Slovacia, Slovenia, Letonia, Lituania, Croatia, Serbia, Bosnia-Hertegovina, Muntenegru, Albania si Macedonia.
In cadrul acestor vizite, China isi demonstreaza capacitatea de a deschide usi. Tenteaza guvernele Europei Centrale si Orientale cu predispozitia sa de a finanta lucrari de infrastructura, precum cai ferate, centrale electrice sau autostrazi – initiative care din 2012 au presupus o investitie de 13 miliarde de euro din partea firmelor chinezesti, conform Centrului de Studii Internationale si Strategice.
Pentru China, aceasta este cheia pentru intrarea in UE. O usa pe care a deschis-o prin intermediul Balcanilor, o regiune care s-a transformat in platforma sa de patrundere pe continentul european. Portul grec Pireu pe care-l controleaza prin intermediul companiei de stat de transport maritim Cosco, s-a transformat in principalul punct de intrare a exporturilor chineze in Europa, iar traficul sau de marfuri ameninta deja marile porturi din nord, precum Hamburg sau Rotterdam. Beijingul vrea acum sa consolideze aceasta cale de patrundere prin intermediul conexiunii feroviare dintre Belgrad si Budapesta, un proiect a carui finantare se ridica la circa 3 miliarde de euro.
La Bruxelles, o astfel de ofensiva creeaza neliniste. In special, dupa ce Li le-a cerut in timpul summitului de la Riga din 2016 celor 16+1 ai sai, sa contribuie la „la mentinerea pacii mondiale si a stabilitatii regionale”, conform Xinhua. Un apel pe care unii diplomati europeni il interpreteaza ca pe o cerere de a sprijini interesele Beijingului, cum ar fi scurtcircuitarea calatoriilor lui Dalai Lama sau opozitia fata de orice initiativa a Taiwanului.
Alti diplomati comunitari isi recunosc in particular temerile ca nu cumva Beijingul sa-si foloseasca influenta in alte tari pentru a contracara sau descuraja decizii ale UE care-i afecteaza interesele. Si se speculeaza ca unele tari din grupul 16+1 si-ar putea exploata relatiile cu China pentru a-si consolida pozitiile de negociere la Bruxelles.
In acest sens, clubul comunitar a trait anul trecut prima sa experienta referitoare la cum poate afecta influenta chineza o dezbatere interna a UE. Reprezentantii celor 18 de state membre s-au implicat intr-o complexa discutie despre pozitia pe care trebuia sa o adopte UE fata de hotararea Tribunalului de la Haga care afirma ca drepturile maritime ale Chinei in Marea Chinei Meridionale erau incompatibile cu dreptul international. La final, pozitiile dure ale Ungariei si Greciei au reusit sa slabeasca declaratia finala a celor 28, iar China nu a fost mentionata in mod direct.
Situatii similare s-au repetat in ultimele luni. Vara aceasta, Grecia pe care investitiile chineze o ajuta sa-si depaseasca grava criza financiara, a blocat o declaratie de condamnare a Beijingului pentru represiune impotriva disidentilor. La fel procedase si Ungaria in luna martie.
Nu sunt singurele roade pe care le-a obtinut Beijingul. Unii diplomati si tehnicieni comunitari indica faptul ca China a reusit sa slabeasca ambitiosul proiect de investitii pentru lucrari de infrastructura cheie sau companii de tehnologie militara ale Bruxelles-ului. O initiativa care ar putea aduce prejudicii companiilor sale.
Situatia presupune o neasteptata provocare pentru coeziunea UE. „Incep sa schimbe calculele politicii externe a statelor membre si reduc capacitatea UE de a vorbi pe o singura voce in domenii importante ale politicii externe, ca de exemplu, tema Marii Chinei Meridionale”, arata Mikko Huotari si Yhilo Hanemann intr-un raport al Institutului Mercator pentru Studii Chinezesti (Merics).
Tensiunea l-a determinat pe ministrul german de externe, Sigmar Gabriel, sa-i ceara Beijingului ca dincolo de investitiile sale de milioane sa respecte principiul „o singura Europa”, adaugand: „Daca nu avem succes in dezvoltarea unei strategii unice fata de China, atunci China va avea succes divizand Europa”.
Iti place aktual24.ro? Urmareste fluxul de stiri aktual24.ro si pe Facebook
O noua experienta cu AK-24. Descarca aplicatia Aktual24 din App Store pentru iPhone si din Google Play pentru Android.
