Argumentele lui Daniel Morar, de ce presedintele are dreptul sa il refuze pe ministrul Justitiei: „Legea confera plenitudine decizionala Presedintelui Romaniei”
Fostul sef al DNA, Daniel Morar, sustine in opinia separata la decizia privind revocarea Laurei Codruta Kovesi, ca „legea confera plenitudine decizionala Presedintelui Romaniei, care are competenta de a verifica propunerea de revocare emisa de ministrul justitiei si avizata de Consiliul Superior al Magistraturii, atat sub aspectul indeplinirii conditiilor de legalitate, cat si a celor de temeinicie”.
Judecatorul CCR Daniel Morar aminteste ca in procedura de numire a procurorilor in functii de conducere, presedintele are posibilitatea de a refuza motivat numirea, dispozitie care este aplicabila si in cazul revocarii, in conditiile prevazute de lege, chiar daca ministrul Justitiei este singura autoritate care poate dispune declansarea procedurii.
„Cu alte cuvinte, ori de cate ori apreciaza ca nu sunt intrunite aceste motive, Presedintele Romaniei poate refuza motivat cererea de revocare din functia de conducere. Pe de alta parte, intrucat textul de lege nu distinge cu privire la obiectul evaluarii pe care Presedintele o face asupra propunerii de revocare, este evident ca legea nu a limitat aceasta analiza doar la indeplinirea conditiilor de legalitate. In virtutea principiului ”ubi lex non distinguit, nec nos distiguere debemus”, apreciem ca legea confera plenitudine decizionala Presedintelui Romaniei, care are competenta de a verifica propunerea de revocare emisa de ministrul justitiei si avizata de Consiliul Superior al Magistraturii, atat sub aspectul indeplinirii conditiilor de legalitate, cat si a celor de temeinicie”, arata el in opinia separata.
Daniel Morar sustine ca, daca pentru neindeplinirea conditiilor necesare pentru numirea in functia de conducere sau pentru ipoteza aplicarii unor sanctiuni disciplinare, verificarea conditiilor de legalitate poate fi suficienta in formarea convingerii ca persoana care ocupa functia de conducere trebuie sa fie revocata, pentru a constata exercitarea necorespunzatoare a atributiilor manageriale privind organizarea eficienta, comportamentul si comunicarea, asumarea responsabilitatilor si aptitudinile manageriale, este necesara o analiza a temeiurilor, motivelor, dovezilor, imprejurarilor care, impreuna sau separat, pot sta la baza deciziei de revocare.
„O atare analiza nu se poate limita la verificarea conditiei in sine privind legalitatea, ci implica o verificare concreta a datelor/informatiilor/actelor/dovezilor pe care se intemeiaza cererea de revocare si o apreciere pe care autoritatea decizionala, Presedintele Romaniei, trebuie sa o realizeze, justificand hotararea adoptata”, scrie Morar.
Judecatorul CCR se refera si la observatia potrivit careia presedintele a scris in adresa prin care il informa pe ministrul Justitiei ca refuza revocarea sefei DNA intrucat considera ca ”argumentele cuprinse in raportul privind activitatea manageriala de la Directia Nationala Anticoruptie nu sunt de natura sa creeze convingerea cu privire la oportunitatea masurii propuse”.
„Din analiza continutului acestui raspuns, rezulta ca Presedintele Romaniei a realizat o analiza de legalitate si temeinicie a motivelor invocate de ministrul justitiei. Astfel, Presedintele Romaniei face trimitere la ”evaluarile sistematice realizate atat de institutiile interne abilitate legal, cat si de cele de la nivel european ori international, care apreciaza permanent pozitiv activitatea si managementul DNA, acoperind o perioada de timp mult mai indelungata decat cea care face obiectul Raportului privind activitatea manageriala de la Directia Nationala Anticoruptie” si la Hotararea nr.52/2018, prin care Sectia pentru procurori din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii a constatat ca ”aspectele sesizate de ministrul justitiei nu denota deficiente in exercitarea atributiilor manageriale de catre procurorul sef al Directiei Nationale Anticoruptie, in continutul Raportului fiind enumerate generic componentele manageriale, fara o individualizare concreta a resurselor nelegal folosite, a deficientelor comportamentale, a atributiilor legale neindeplinite sau a aptitudinilor manageriale inexistente sau manifestate defectuos””, sustine Morar.
Judecatorul mentioneaza ca presedintele constata, de asemenea, ca, in partea introductiva a raportului ministrului Justitiei, acesta il califica drept o luare de pozitie, elaborata pe fondul dezbaterilor din spatiul public, „ceea ce poate induce perceptia ca documentul prezinta si o perspectiva proprie a ministrului justitiei cu privire la incadrarea actiunilor/inactiunilor procurorului evaluat, perceptie intarita si de prezenta in cuprinsul Raportului a unor aspecte vizand cariera profesionala a autorului documentului”.
„Toate aceste considerente constituie o evaluare a motivelor invocate de ministrul justitiei, pe care Presedintele Romaniei o realizeaza din perspectiva legalitatii si temeiniciei lor, si nicidecum a oportunitatii masurii revocarii, cum in mod gresit a calificat-o chiar autorul raspunsului. Or, calificarea eronata a argumentelor pe care se fundamenteaza refuzul nu poate constitui ea insasi izvor al unui conflict juridic de natura constitutionala”, noteaza Morar, care in final sustine ca diferendul reclamat de Guvern nu poate fi incadrat in sfera conflictelor juridice de natura constitutionala.
Iti place aktual24.ro? Urmareste fluxul de stiri aktual24.ro si pe Facebook
O noua experienta cu AK-24. Descarca aplicatia Aktual24 din App Store pentru iPhone si din Google Play pentru Android
