CCR a decis in privinta sesizarii lui Iohannis legata de a doua lege a justitiei. Majoritatea pesedista il obliga sa o promulge
Curtea Constitutionala a Romaniei a respins, marti, sesizarea presedintelui Klaus Iohannis referitoare la modificarea Legii 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii si a amanat dezbaterea, pentru 25 septembrie, a Legii 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor.
Dupa doua amanari, CCR a respins sesizarea sefului statului asupra Legii 317, pe motiv ca este neintemeiata.
Presedintele Klaus Iohannis a sesizat Curtea Constitutioanla in 6 iulie asupra modificarii Legii 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), dupa ce, la finalul lunii iunie, Senatul, in calitate de for decizional, a respins cererea de reexaminare formulata de presedinte.
In contestatia depusa la CCR, presedintele spune ca, la finalul lunii iunie, Parlamentul a respins cererea sa de reexaminare a legii, iar aceasta a ajuns la promulgare exact in forma initiala.
El aminteste ca in cererea de reexaminare a acestei legi, formulata in 22 iunie, arata ca motivele, structurate in 24 de puncte, pe 28 de pagini, vizau aspecte referitoare la functionarea CSM si la afectarea rolului constitutional al institutiei, de garant al independentei justitiei, la exercitarea mandatului de membru al acestei autoritati publice, precum si la functionarea Inspectiei Judiciare. De asemenea, prin cererea de reexaminare era semnalata existenta unor norme contradictorii, a unor trimiteri la dispozitii inexistente in continutul Legii nr. 317/2004, a unor dispozitii neclare sau necorelate intre ele si chiar a unor paralelisme legislative, toate vizand necesitatea respectarii normelor de tehnica legislativa de natura sa asigure coerenta actului normativ.
In sesizarea catre CCR, Klaus Iohannis arata parcursul legislativ al acestei legi si faptul ca cererea sa de reexaminare a fost respinsa, nefiind clar care sunt ratiunile acestei decizii: „Desi motivele din cererea de reexaminare trimiteau la texte concrete din legea criticata, din rapoartele comisiilor sesizate in fond ale ambelor Camere ale Parlamentului nu rezulta care sunt ratiunile pentru care s-a ajuns la solutia respingerii acestora. De asemenea, lipsa acestor argumente ori a dezbaterii motivelor cererii de reexaminare reiese si din dezbaterile plenului Camerei Deputatilor. Spre deosebire de Camera, la Senat, plenul a respins, fara vreo motivare, amendamentele formulate”.
De asemenea, Iohannis arata, invocand o decizie a CCR, ca Parlamentul trebuie sa reexamineze toate textele de lege la care face referire cererea presedintelui Romaniei, precum si pe cele care au legatura cu acestea, asigurandu-se succesiunea logica a ideilor si coerenta reglementarii.
„In acest context se impune a fi modificate chiar si unele dispozitii ale legii care nu au fost in mod expres cuprinse in cererea de reexaminare, dar care sunt in mod indisolubil legate de acestea (…). Prin urmare, si in privinta legii adoptate ca urmare a admiterii cererii de reexaminare, in masura in care un text legal nu a format obiectul reexaminarii, el nu poate forma obiectul controlului de constitutionalitate a legii reexaminate”, afirma presedintele.
El spune ca, dupa cum s-a stabilit constant in jurisprudenta constitutionala, reexaminarea unei legi ca urmare a unei cereri formulate de presedintele Romaniei implica o dezbatere specializata, limitata la motivele/ ratiunile/ textele cuprinse in insasi aceasta cerere si arata ca, in cazul acestei legi, din raportul comisiei sesizate in fond (atat la Camera Deputatilor, cat si la Senat) motivarea respingerii cererii de reexaminare lipseste.
De asemenea, Iohannis afirma ca din dezbaterile din plenul Camerei Deputatilor nu rezulta ca aceasta a dezbatut motivele de reexaminare cuprinse in cererea sa, o situatie similara fiind si in cazul Senatului.
„Absenta oricaror motive de respingere a cererii de reexaminare in cadrul raportului comisiei sesizate in fond conduce la ideea ca aceasta nu si-a indeplinit rolul constitutional, cel statuat prin jurisprudenta Curtii Constitutionale, de a organiza si de a realiza actele pregatitoare pentru plenul fiecarei Camere. Aceasta neregularitate procedurala ar fi putut fi suplinita in ipoteza in care in plen ar fi existat dezbateri specializate asupra motivelor cererii de reexaminare formulate de presedintele Romaniei”, spune seful statului in sesizarea trimisa CCR.
El mai arata ca, in lipsa unei dezbateri specializate limitate la motivele de reexaminare, nu a fost supus la vot actul normativ reexaminat, ci a fost supus la vot, pentru a doua oara, insusi actul normativ a carui reexaminare s-a solicitat, inclusiv textele care nu au facut obiectul cererii de reexaminare, cu consecinta incalcarii limitelor reexaminarii.
Seful statului mai arata ca transmiterea gresita a legii aflate in procedura de reexaminare ca urmare a formularii unei cereri de reexaminare catre comisiile permanente ale fiecareia dintre cele doua Camere incalca chiar deciziile instantei constitutionale, afectand intreaga procedura legislativa.
