CCR ignora solicitarea presedintelui Iohannis, refuza sa astepte pozitia Curtii de la Venetia. Joi decide in privinta Legii 304/2004

politica

Curtea Constitutionala ar urma sa discute joi ultima sesizare a presedintelui Klaus Iohannis asupra modificarilor aduse Legii 304/2004 privind organizarea judiciara. Legea a fost respinsa trei ori de Parlament in forma trimisa de seful statului la reexaminare si a fost contestata la CCR atat de catre Klaus Iohannis, cat si de PNL si USR, sesizarile acestora fiind respinse. Marti, Iohannis i-a trimis o scrisoare presedintelui Curtii Constitutionale, Valer Dorneanu, impreuna cu sesizarea de neconstitutionalitate asupra Legii pentru modificarea si completarea Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedura penala, precum si pentru modificarea si completarea Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciara, prin care solicita ca sesizarile sa fie discutate dupa ce se pronunta Comisia de la Venetia.

In ultima sesizare la CCR, trimisa in 28 iunie, dupa ce Senatul, in calitate de for decizional, a respins cererea sa de reexaminare, Klaus Iohannis invoca CCR lipsa argumentelor ori a dezbaterii motivelor cererii de reexaminare de catre Parlament.

Seful statului arata ca, desi motivele din cererea de reexaminare trimiteau la texte concrete din legea criticata, din rapoartele comisiilor sesizate in fond ale ambelor Camere ale Parlamentului nu rezulta care sunt ratiunile pentru care s-a ajuns la solutia respingerii acestora. De asemenea, lipsa acestor argumente ori a dezbaterii motivelor cererii de reexaminare reiese si din dezbaterile plenului Camerei Deputatilor. Spre deosebire de Camera, la Senat, plenul a respins, fara vreo motivare, amendamentele formulate.

„Absenta oricaror motive de respingere a cererii de reexaminare in cadrul raportului comisiei sesizate in fond conduce la ideea ca aceasta nu si-a indeplinit rolul constitutional, cel statuat prin jurisprudenta Curtii Constitutionale, de a organiza si de a realiza actele pregatitoare pentru Plenul fiecarei Camere. Aceasta neregularitate procedurala ar fi putut fi suplinita in ipoteza in care in plen ar fi existat dezbateri specializate asupra motivelor cererii de reexaminare formulate de Presedintele Romaniei. In Plenul fiecareia dintre cele doua Camere au existat dezbateri, insa acestea nu au vizat motivele cererii de reexaminare, ci tocmai acest viciu de procedura, respectiv imposibilitatea de a depune amendamente si inexistenta motivelor pentru respingerea cererii de reexaminare. In concret, in absenta motivelor ce justifica respingerea punctuala a criticilor formulate de Presedintele Romaniei, actul a carui reexaminare s-a solicitat nu a beneficiat de o reala reexaminare. De aceea, se poate sustine ca in realitate, in lipsa unei dezbateri specializate limitate la motivele de reexaminare, nu a fost supus la vot actul normativ reexaminat, ci a fost supus la vot, pentru a doua oara, insusi actul normativ a carui reexaminare s-a solicitat, inclusiv textele ce nu au facut obiectul cererii de reexaminare, cu consecinta incalcarii limitelor reexaminarii”, argumenteaza Klaus Iohannis.

Marti, Klaus Iohannis i-a transmis o scrisoare presedintelui Curtii Constitutionale, Valer Dorneanu, impreuna cu sesizarea de neconstitutionalitate asupra Legii pentru modificarea si completarea Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedura penala, precum si pentru modificarea si completarea Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciara, prin care solicita ca termenul de dezbatere a sesizarii sa fie astfel stabilit incat opinia Comisiei de la Venetia sa poata fi valorificata. Comisia de la Venetia ar urma sa emita o opinie in septembrie.

In ultimele luni, legea pentru modificarea Legii 304/2004 privind organizarea judiciara a fost contestata la CCR atat de presedinte, cat si de PNL si USR.

Iohannis a atacat aceasta lege la Curtea Constitutionala si in 2 mai. In 30 mai, CCR a respins ca inadmisibila obiectia de neconstitutionalitate formulata de catre seful statului. In sesizarea transmisa CCR, Iohannis se referea si la Sectia pentru Investigarea Infractiunilor din Justitie, spunand ca limitarea numarului de posturi la 15 contravine chiar rolului Ministerului Public, legiuitorul creand o structura deosebit de supla prin raportare la competentele atribuite si prin raportare la importanta cauzelor pe care le instrumenteaza.

De asemenea, ultima sesizare asupra acestei legi formulata de PNL si USR a fost respinsa ca inadmisibila in 4 iulie.

Urmareste-ne si pe:

Mai mult despre: , ,

Comentarii: