CCR, lovitura in ajutorul penalilor, la scurt timp dupa victoria lui Kovesi la CSM. Presedintele este eliminat din procedura de numire a procurorilor-sefi
Competenta presedintelui Romaniei de numi judecatorii in functiile de presedinte si vicepresedinte al Inaltei Curti de Casatie si Justitie (ICCJ) incalca competenta constitutionala a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), se arata in motivarea deciziei Curtii Constitutionale a Romaniei (CCR) cu privire la modificarile aduse Legii 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor.
Presedintele isi pierde orice atributie de decizie in cazul numirii conducerii ICCJ si a presedintilor sectiilor ICCJ, care revine exclusiv CSM. Iar in cazul procurorilor sefi, presedintele pastreaza dreptul de a refuza o singura data, motivat, propunerea ministrului Justitiei.
„In conditiile in care avizul CSM ramane consultativMotivare , ministrul Justitiei capata drept de veto cu a doua propunere de procuror sef. De facto, presedintele este scos si din procedura procurorilor, cu mana CCR, dupa ce MCV cerea expres ca nicio modificare in privinta acestor proceduri sa nu fie facuta fara avizul Comisiei de la Venetia”, explica Ioana Ene Dogioiu pe ziare.com.
„CCR se transforma in sluga PSD/Alde. ALERTA maxima: Presedintele Romaniei scos din joc! La a doua propunere a Ministrului Justitiei, Presedintele Romaniei este obligat sa numeasca persoana. Se da liber pentru Serban Nicolae, Eugen Nicolicea, Florin Iordache sau alte patachine radical pesediste sa preia Parchetele in forta sa influenteze numirile sefilor de la Inalta Curte”, avertizeaza si Rares Bogdan pe Facebook.
Concluzia a survenit analizarii criticilor de neconstitutionalitate ale art.I pct.87 din lege, in sensul ca reduc sau restrang atributiile presedintelui in procedura de numire in functiile de presedinte, vicepresedintelui si presedinti de sectie de la ICCJ. Articolul in cauza prevede, printre altele, ca presedintele si vicepresedintii ICCJ sunt numiti de presedintele Romaniei, la propunerea Sectiei pentru judecatori a CSM, iar seful statului nu poate refuza numirea in aceste functii. In schimb, presedintii de sectii sunt numiti de Sectia pentru judecatori a CSM, la propunerea presedintelui ICCJ.
„Curtea constata ca autorii obiectiei de neconstitutionalitate pornesc de la premisa ca numirea in aceste functii este o atributie a Presedintelui Romaniei; in acest context, se apreciaza ca eliminarea Presedintelui Romaniei din aceasta procedura de numire pentru presedintii de sectie de la Inalta Curte de Casatie si Justitie incalca art.94 lit.c), art.125 alin.(2) si art.134 alin.(1) din Constitutie. (…) Curtea retine ca art.125 alin.(2) din Constitutie prevede ca ‘propunerile de numire, precum si promovarea, transferarea si sanctionarea judecatorilor sunt de competenta Consiliului Superior al Magistraturii, in conditiile legii sale organice’. Prin urmare, se constata ca textul constitutional este univoc si ofera o unica solutie normativa in privinta autoritatii competente sa dispuna promovarea judecatorilor in functii de conducere, fara a face distinctie in functie de ierarhia instantelor judecatoresti”, se precizeaza in motivarea publicata marti pe site-ul CCR.
CCR a retinut, de asemenea, ca potrivit art.134 alin.(1) din Constitutie, CSM propune presedintelui Romaniei „numirea in functie a judecatorilor si a procurorilor, cu exceptia celor stagiari, in conditiile legii”, textul constitutional referindu-se la propunerea de numire in functia de judecator sau procuror, si nu in functia de conducere.
„Prin urmare, coroborand art.125 alin.(2) si art.134 alin.(1) din Constitutie, Curtea constata ca promovarea judecatorilor atat in functii de executie, cat si in functii de conducere, se realizeaza de Consiliul Superior al Magistraturii. In aceste conditii, art.I pct.87 [cu referire la art.53 alin.(1), (2), (7) si (8)] din lege, normativizand competenta Presedintelui Romaniei de a promova judecatorii, respectiv de a-i numi in functiile de presedinte si vicepresedinte al Inaltei Curti de Casatie si Justitie, incalca competenta constitutionala a Consiliului Superior al Magistraturii de a dispune promovarea in functie a judecatorilor, astfel cum aceasta rezulta din coroborarea art.125 alin.(2) si art.134 alin.(1) din Constitutie”, se arata in motivare.
In consecinta, CCR a constatat ca art.I pct.87 [cu referire la art.53 alin.(1), (2), (7) si (8)] din lege este neconstitutional, fiind contrar art.125 alin.(2) din Constitutie. In schimb, promovarea si numirea judecatorilor in functia de presedinte de sectie a Inaltei Curti de Casatie si Justitie de catre CSM, reglementata de art.I pct.87 [cu referire la art.53 alin.(9) teza intai si alin.(10)] din lege, nu incalca art.94 lit.c) din Constitutie.
In ceea ce priveste criticile de neconstitutionalitate referitoare la modul de numire in functiile de conducere de la Parchetul General, DNA si DIICOT, instanta constitutionala a constatat ca presedintele „nu are nicio atributie constitutionala expresa care sa justifice un drept de veto in aceasta materie”.
„Avand in vedere caracterul bicefal al autoritatii executive, legiuitorul a optat pentru o procedura in cadrul careia Guvernul si Presedintele sa conlucreze. Rolul central in aceasta ecuatie il are insa ministrul justitiei, sub autoritatea acestuia functionand procurorii constituiti in parchete. (…) Prin urmare, daca legiuitorul organic a ales o asemenea procedura de numire, mentinand un veto prezidential limitat la refuzarea unei singure propuneri de numire in functiile de conducere prevazute la art.54 alin.(1) din lege, el a respectat rolul constitutional al ministrului justitiei in raport cu procurorii, Presedintelui conferindu-i-se atributia de numire in considerarea solemnitatii actului si a necesitatii existentei unei conlucrari si consultari permanente in cadrul executivului bicefal. Prin urmare, nu se poate sustine incalcarea art.94 lit.c) din Constitutie”, mai arata CCR.
CCR a constatat, pe 30 ianuarie, ca Legea pentru modificarea si completarea Legii 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor este, in ansamblul sau, constitutionala in raport cu criticile formulate.
Potrivit unui comunicat al CCR transmis AGERPRES, Plenul CCR a respins, ca neintemeiata, obiectia de neconstitutionalitate formulata si a constatat ca dispozitiile mai multor articole din Legea pentru modificarea si completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor, precum si legea, in ansamblul sau, sunt constitutionale in raport cu criticile formulate.
Conform aceleiasi surse, Curtea a respins de asemenea, ca inadmisibila, obiectia de neconstitutionalitate privind dispozitiile art.I pct.77 (cu referire la art.52 alin.(3)), pct.108 (cu referire la art.62 alin.(12) si (13)) si pct.112 )(cu referire la art.623) din acelasi act normativ.
Pe de alta parte, Plenul CCR a constatat ca mai multe articole din actul normativ, precum si sintagmele „comisiile speciale parlamentare pentru controlul activitatilor serviciilor de informatii”, „informare conforma”, „precum si procedurile judiciare”, „ori la alte autoritati publice, in orice functii, inclusiv cele de demnitate publica numite”, „precum si la institutii ale Uniunii Europene sau organizatii internationale, la solicitarea Ministerului Justitiei”, „nu ii sunt aplicabile dispozitiile referitoare la interdictiile si incompatibilitatile prevazute la art.5 si art.8” si „functia de ministru al Justitiei” sunt neconstitutionale.
In comunicat se precizeaza ca mai multe decizii, printre care si cea privind constitutionalitatea legii in ansamblul sau, au fost luate cu majoritate de voturi, in cazul altor texte fiind inregistrata unanimitate de voturi.
Iti place aktual24.ro? Urmareste fluxul de stiri aktual24.ro si pe Facebook
O noua experienta cu AK-24. Descarca aplicatia Aktual24 din App Store pentru iPhone si din Google Play pentru Android.
