Ciolos demonteaza punct cu punct minciunile PSD: „Nu am lasat nicio mostenire grea actualului guvern. Dimpotriva, le-am usurat povara fiscala”
Dacian Ciolos a dat publicitatii un material detaliat privind executia bugetara a anului 2016. El spune ca declaratiile lui Dragnea si ale liderilor PSD privind guvernarea tehnocrata reprezinta „afirmatii pur propagandistice, fara legatura cu regulile de executie bugetara”.
Iata materialul publicat de Dacian Ciolos pe pagina sa de Facebook:
In urma mai multor afirmatii fara temei aparute in spatiul public, legate de executia bugetara a anului 2016, fostul Prim-ministru Dacian Ciolos si fostii membri si consilieri de specialitate ai Guvernului au formulat unele raspunsuri la cele mai frecvente intrebari privind modul in care au fost gestionate veniturile si cheltuielile bugetare in timpul mandatului:
Nu exista nicio „gaura” in bugetul anului 2016. Daca o astfel de „gaura” ar fi existat, aceasta ar fi trebuit sa aiba un impact asupra deficitului. Am incheiat insa anul cu un deficit de 2,6%, mai mic decat cel estimat initial de 2,8%.
In 2015, Guvernul Ponta a estimat ca in 2016 ar putea fi incasate 12,3 miliarde de lei din fonduri europene. Estimarea s-a dovedit a fi total nerealista in conditiile in care programele europene de finantare erau blocate sau mult intarziate.
Daca ne uitam la tot ceea ce a primit Romania in 2016, se poate spune ca am avut un record de incasari, cu peste 7 miliarde euro, cea mai mare suma primita de la aderare pana in prezent intr-un singur an.
Atunci cand se face o rectificare bugetara, se iau in calcul in special veniturile fiscale. Ori, la capitolul venituri fiscale, chiar daca am inceput anul cu reduceri de taxe – respectiv reducerea TVA de la 24 la 20%, reducerea impozitului pe dividende de la 16% la 5%, reducerea taxei pe stalp, etc. – am reusit sa realizam incasarile programate.
Datele privind evolutia economica si situatia incasarilor bugetare din veniturile fiscale ne-au permis o noua rectificare in luna noiembrie. Prin aceasta rectificare au fost alocate sume suplimentare in valoare de cca. 287 milioane lei si au fost alte redistribuiri intre ministere, acolo unde erau imperios necesare (agricultura, dezvoltare locala, sanatate, asistenta sociala, etc.).
Nerealizarea unor venituri bugetare estimate in 2016 nu are un impact negativ asupra bugetului din 2017. Cei care afirma ca din veniturile prognozate si nerealizate in bugetul pentru 2016 ar fi putut face in 2017 spitale, autostrazi, majorari de salarii si pensii, fac afirmatii pur propagandistice, fara legatura cu regulile de executie bugetara.
Nu am lasat nicio mostenire grea actualului guvern. Dimpotriva, le-am usurat povara fiscala prin rambursari mai mari de TVA (1 miliard de lei in plus) si le-am creat conditii favorabile pentru a incasa mai multi bani europeni in 2017
Executia bugetara a anului 2016 are o ”gaura” de 10-14 miliarde lei?
Nu exista nicio ”gaura” in bugetul anului 2016. Daca o astfel de „gaura” ar fi existat, aceasta ar fi trebuit sa aiba un impact asupra deficitului. Am incheiat insa anul cu un deficit de 2,6%, mai mic decat cel estimat initial (de 2,8%), ceea ce demonstreaza ca am guvernat cu responsabilitate si prudenta, intr-un an cu numeroase presiuni electorale. Mai degraba, aceasta idee poate fi considerata o ”fumigena” a celor care cauta scuze pentru a explica de ce nu pot realiza promisiunile facute in campanie de PSD si ALDE.
Strict tehnic, cel mult putem vorbi de o estimare prea ambitioasa atunci cand a fost facuta proiectia bugetara pentru 2016 la capitolul fonduri externe nerambursabile, dar estimarea initiala a fost facuta de guvernul Ponta in 2015. Guvernul Ciolos a preluat aceasta estimare existenta la Ministerul de Finante atunci cand a adoptat bugetul.
Guvernul Ponta a estimat in 2015 ca in 2016 ar putea fi incasate 12,3 miliarde de lei din fonduri europene. Estimarea s-a dovedit a fi total nerealista in conditiile in care programele europene de finantare erau blocate sau mult intarziate. Estimarea a fost totusi mentinuta din dorinta noastra de a crea premisele bugetare pentru cat mai multe proiecte care ar putea fi finantate de la Uniunea Europeana, mai ales pentru institutii finantate de la buget.
Supararea PSD ar putea veni si din faptul ca am refuzat amanarea implementarii in 2017 a unor masuri din codul fiscal aprobat de PSD in 2015, care conduc la diminuarea veniturilor fiscale cu 6,5 miliarde lei (TVA 19%, eliminarea supra-accizei si eliminarea ”taxei pe stalp”). Asta, in timp ce noi am reusit in 2016 sa aplicam masurile de reducere fiscala care urmau sa intre in vigoare la inceputul anului (de exemplu, reducerea TVA de la 24% la 20%), chiar daca asta a dus la reducerea veniturilor cu 10,5 miliarde lei. Si, chiar in aceste conditii, am incheiat anul cu un deficit bugetar mai mic decat cel estimat initial.
Cat a incasat Romania din fonduri europene in 2016?
Guvernul instalat la sfarsitul lui 2015 a gasit o situatie dezastruoasa pe segmentul de fonduri europene – nu exista nici o autoritate de management desemnata si nici un plan realist pentru pregatirea procesului de desemnare, doar 10 apeluri de proiecte erau lansate si doar 11 conditionalitati din cele 36 erau indeplinite.
Intr-un an, am desemnat trei autoritati de management, am rezolvat 20 de conditionalitati din cele 25 ramase nerezolvate si alte 5 le-am lasat cu planuri de actiune agreate, pentru a evita suspendarea fondurilor.
Pentru exercitiul financiar 2014 – 2020, am lansat 41 de apeluri de proiecte, in valoare de 13 miliarde de Euro si am incheiat contracte in valoare de 1,5 miliarde euro.
Pentru perioada de finantare precedenta 2007-2013, am preluat o rata de absorbtie de 58% si decizii grele de luat privind proiecte problematice. Pana la inchiderea programelor, am crescut rata absorbtiei de la 58% la peste 80%.
La agricultura, absorbtia a depasit 4 miliarde euro in perioada noiembrie 2015 – decembrie 2016. Pana la sfarsitul lunii decembrie 2016 intrasera de la Uniunea Europeana 77% din banii platiti, restul urmand sa fie decontati la jumatatea lunii ianuarie 2017, exact cand e nevoie mare la buget, un alt avantaj lasat mostenire actualului guvern.
Asadar, in 2016 am facut eforturi semnificative pentru a debloca programele europene iar rezultatele au inceput sa se vada si se vor vedea si mai mult in 2017 daca noul guvern va implementa eficient proiectele demarate de guvernul Ciolos.
Insa, atunci cand dorim sa evaluam cati bani au intrat de la Uniunea Europeana in tara in 2016, sunt mai multi indicatori la care ne putem raporta. Daca ne uitam la tot ce-a primit Romania in 2016, se poate spune ca am avut un record de incasari cu peste 7 miliarde euro, cea mai mare suma primita de la aderare pana in prezent intr-un singur an.
Cele 7 miliarde euro aduse in Romania de la UE in 2016 au fost decontari pe care Comisia le-a facut inclusiv pentru proiecte derulate in anii anteriori de diversi beneficiari, companii private sau autoritati publice.
Motivele pentru care aceste sume nu sunt reflectate in bugetul general consolidat sunt urmatoarele: aceste miliarde de euro s-au dus direct catre beneficiari – companii private, autoritati locale, ONG-uri etc. sau au fost utilizate pentru a returna imprumuturi facute de autoritatile de management in anii trecuti atunci cand nu existau resurse din fonduri europene pentru a onorara platile beneficiarilor.
Mai mult, a trebuit sa platim 6 miliarde de lei pentru finalizarea unor proiecte din fonduri europene, pentru care banii de la Bruxelles fusesera deja incasati de Guvernul Ponta. In caz contrar, acesti bani de la Bruxelles ar fi trebuit returnati din cauza nefinalizarii proiectelor.
Strict pe incasarile pentru 2016 la bugetul de stat, executia bugetara s-a incheiat la capitolul fonduri europene cu venituri de 5,2 miliarde lei fata de estimarea initiala de 12,3 miliarde lei. Insa, nici aceasta cifra nu reflecta complet realitatea din teren, pentru ca se refera doar la facturile decontate de Comisie. Cheltuielile realizate insa in 2016 in cadrul proiectelor cu finantare europeana sunt mai mari, de cca. 6 miliarde de lei, o suma semnificativa avand in vedere situatia gasita la sfarsitul anului 2015.
Ca sa intelegem mai bine rezultatele guvernului Ciolos la capitolul fonduri europene, este suficient sa comparam cele doua exercitii bugetare europene, 2007-2013 fata de 2014-2020. In anul 2009, al treilea an al exercitiului, au fost atrasi 1,9 miliarde lei, iar in anul 2016, al treilea an al exercitiului curent, absorbtia este de 5,2 miliarde lei. De aproape 3 ori mai mult! Iar guvernul PSD a reusit performanta de a rata primii 2 ani de absorbtie, 2014-2015, atragand numai 0,44 miliarde lei din fondurile europene.
De ce nu a fost corectata estimarea initiala daca era nerealista, tinand cont de faptul ca au fost doua rectificari bugetare in 2016, din care ultima in noiembrie?
Pentru a raspunde la aceasta intrebare, trebuie explicate cateva reguli de constructie si rectificare bugetara. Bugetul national are doua componente principale: venituri fiscale (taxe, impozite, etc.), venituri nefiscale (taxe, dividende, redevente, etc.) si fonduri externe, rambursabile si nerambursabile. Fondurile europene si unele venituri nefiscale (care se constituie ca venituri DOAR in masura in care au loc in prealabil cheltuieli din buget), nu sunt luate in calcul la o rectificare bugetara pentru ca nu au impact in deficitul bugetar, deoarece se inscriu atat pe venituri cat si pe cheltuieli.
Atunci cand se face o rectificare bugetara, se iau in calcul in special veniturile fiscale. Din veniturile fiscale se asigura plata salariilor, a cheltuielilor de capital si a deficitului la bugetul de pensii. Ori, la capitolul venituri fiscale, chiar daca am inceput anul cu reduceri de taxe – respectiv reducerea TVA de la 24 la 20%, reducerea impozitului pe dividende de la 16% la 5%, reducerea taxei pe stalp, etc. – am reusit totusi sa realizam incasarile programate.
Mai mult, avand in vedere evolutia economiei din primul semestru, care a inregistrat un ritm de crestere de 5,2%, mai mare decat nivelul de 4,2% estimat la proiectia bugetara, se justifica o rectificare bugetara pozitiva in semestrul al doilea, dat fiind faptul ca veniturile reale erau mai mari decat cele prognozate.
Care a fost urgenta unei noi rectificari bugetare in noiembrie, cu o luna inainte de incheierea anului fiscal?
Daca analizam executia bugetara din anii precedenti, toate rectificarile bugetare in perioada 2010 – 2016 au fost facute in lunile octombrie sau noiembrie. Asta se intampla pentru ca, in timpul anului, o executie bugetara prudenta iti permite la final de an un spatiu fiscal prin care sa se acopere mai multe cheltuieli bugetare angajate in timpul anului cu respectarea tintei de deficit bugetar.
Datele privind executia bugetara cat si principalii indicatori economici dupa primele zece luni ale anului au facut necesara o noua rectificare bugetara pozitiva pentru ca in contul veniturilor bugetare au fost inregistrate incasari mai mari decat prognoza initiala cu cca. 287 milioane lei, cresterea economica anticipata pentru finalul anului a fost majorata de la 4,1% la 4,8% iar deficitul bugetar era de 0,7% in luna octombrie fata de tinta estimata de 2,8%.
Asadar, datele privind evolutia economica si situatia incasarilor bugetare din veniturile fiscale ne-au permis o noua rectificare in luna noiembrie. Prin aceasta rectificare au fost distribuite sume suplimentare in valoare de cca. 287 milioane lei si au fost alte redistribuiri intre ministerele si institutiile care au facut economii in 2016 catre celelalte institutii care au angajat cheltuieli mai mari.
Am asigurat finantari suplimentare pentru sanatate, agricultura, investitii, proiecte si politici publice, plata drepturilor sociale, etc. Am analizat temeinic sa vedem unde pot fi cheltuiti banii pana la sfarsitul anului si, acolo unde am constat ca resursele nu pot fi folosite, le-am redistribuit, astfel incat ele sa ajunga unde erau necesare.
In cadrul ultimei rectificari, proiectele cu finantare din fonduri externe nerambursabile 2014-2020 au fost majorate cu peste 1 miliard de lei pentru bugetul Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale. Banii alocati prin aceasta rectificare bugetara au permis inceperea de la 1 decembrie a unor plati finale aferente schemelor de plati directe, in limita sumei de 1,09 miliarde lei.
Pentru finantarea Programului National de Dezvoltare Locala, aflat la Ministerul Dezvoltarii Regionale si Administratiei Publice, am asigurat 1,245 miliarde de lei pentru acoperirea platilor necesare pana la finalul anului pentru proiectele de dezvoltare a infrastructurii scolare si de drumuri.
Alocarile suplimentare de la Agricultura si Dezvoltare Regionala nu au fost rezultatul unor presiuni politice, ci efectul executiei bugetare realizate de aceste ministere care au reusit sa avanseze la plata sume mai mari fata de alti ordonatori de credite.
Sume importante de bani au fost alocate si la Munca (peste 142 milioane lei) pentru plata integrala a drepturilor de asistenta sociala sau la Sanatate, unde am avut in vedere credite de angajament suplimentare in suma de 2,21 miliarde de lei.
Fondurile alocate suplimentar au provenit in principal din economiile ministerelor efectuate in primele 10 luni. De exemplu, ministerul Finantelor Publice a economisit 1,18 miliarde de lei din dobanzi si din contributia Romaniei la bugetul UE dar si din economii la cheltuieli de personal. Alte economii importante au fost realizate la Transporturi (254 mil. lei), Aparare (360 mil. lei), etc.
De ce la a doua rectificare a fost pastrata o estimare nerealista privind fondurile europene, mai ales cu o luna inainte de incheierea executiei bugetare?
Estimarile privind cheltuirea fondurilor europene sunt centralizate de Ministerul Finantelor Publice in proiectia bugetara a unui an, pe baza informatiilor transmise de autoritatile publice locale sau centrale privind proiectele cu finantarea europeana pe care intentioneaza sa le deruleze in acel an.
Vorbim in principal de estimari ale beneficiarilor institutii publice in baza carora ministerul de Finante trebuie sa le asigure cheltuiala initiala si cofinantarea necesara. Daca aceste proiecte sunt eliminate din structura bugetului, chiar si cu o luna inainte de incheierea anului, acele autoritati, daca ar obtine finantarea europeana nu ar mai putea lansa derularea acelui proiect in anul bugetar respectiv, pentru ca nu ar mai exista in nicio prevedere bugetara. Mai mult, derularea unui proiect sau angajarea unor sume fara o prevedere bugetara este ilegala.
Reducerea cheltuielilor alocate in buget fondurilor europene ar fi stopat posibilitatea lansarii de noi proiecte pe principiul ca o cheltuiala nu poate fi angajata. Pe de alta parte, in tot cursul anului 2016 am facut eforturi ca in cadrul prioritizarii proiectelor sa mutam pe fonduri europene proiecte demarate integral cu fonduri din buget, pentru a creste absorbtia pentru perioada 2007 – 2013. Ori, o diminuare a acestor prevederi bugetare ar fi facut efortul nostru inutil.
Au fost acuzatii ca, de fapt, aceasta estimare initiala nerealista privind absorbtia de fonduri europene a fost pastrata pentru a ascunde alte cheltuieli sau corectii bugetare in ultimele luni de guvernare.
Nicidecum. Acest lucru nu ar fi fost oricum posibil, tinand cont de tehnica bugetara. Trebuie sa fie foarte clar pentru toata lumea ca aceste venituri estimate daca nu au fost realizate conform proiectiei bugetare initiale, nici nu au intrat in bugetul Romaniei, nici nu au fost cheltuite ”pe ascuns” si nici nu au disparut.
Procesul de absorbtie incepe cu efectuarea cheltuielilor, pentru care sunt prevazute sume similare pe venituri, tocmai pentru ca procesul de absorbtie sa nu dezechilibreze bugetul. Sunt cheltuieli „in oglinda” cu veniturile. Cu alte cuvinte, daca nu se realizeaza cheltuieli din fonduri europene, nici la venituri nu rezulta incasari de la Uniunea Europeana.
Din pacate, de foarte multe ori in ultimii ani au fost supraestimate veniturile din fonduri europene si nu e prima data cand acestea nu se realizeaza conform prognozei. Este o problema structurala, a modului in care se realizeaza proiectia bugetara corelat cu implementarea proiectelor europene realizate de institutiile publice si care nu a fost specifica acestui an, asa cum se lasa sa se inteleaga.
In ultimii ani au fost aproape sistematic diferente intre veniturile estimate si cele realizate din fonduri europene. In 2014, au fost prognozate 14,8 miliarde lei si au fost realizate 12,9 miliarde lei, deci au ”lipsit” aproape 2 miliarde de lei. Iar in 2013 a fost si mai rau, dupa ce au fost prognozate la rectificare incasari de 12,4 miliarde lei, in final au fost realizate venituri mai putine cu peste 3 miliarde de lei, iar in 2012 au ”lipsit” din aceleasi motive 4,6 miliarde lei.
Chiar si in anul 2015, cand a fost un an de final pentru exercitiul financiar 2007 – 2013 si era de asteptat sa se acumuleze decontarile din anii anteriori, tot a fost „gaura” (daca judecam lucrurile in aceasta interpretare) de aproape de 3 miliarde de lei, culmea, fata de o prognoza rectificata chiar in cursul anului. Foarte important de spus ca, in decembrie 2015 au fost atrase 7 miliarde de lei , adica aproape o treime din suma totala atrasa in 2015.
In ce masura diminuarea deficitului bugetar s-a facut prin reducerea cheltuielilor de investitii?
Este aceeasi situatie cu estimarea privind veniturile prognozate din fonduri europene.
La fiecare inceput de an se aproba diverse prevederi bugetare pentru diferite proiecte de investitii propuse de principalii ordonatori de credite. Chiar daca unele dintre aceste proiecte nu avanseaza conform proiectiei bugetare initiale, prevederile bugetare respective trebuie mentinute, altfel nu ar putea fi derulate acele investitii.
La final de an se fac corectiile necesare, astfel incat executia bugetara sa reflecte realitatea. Aceste corectii sunt insa de cele mai multe ori negative la capitolul investitii si acest lucru se intampla aproape in fiecare an. In alti ani, a fost chiar mai rau din acest punct de vedere, comparativ cu 2016.
Astfel, in 2016, cheltuielile de capital realizate au insumat 18,7 miliarde lei, respectiv 98% din cat au fost programate. In noiembrie 2015, cheltuielile de capital realizate au fost de numai 53% din programul de 19 miliarde. Doar finalizarea unor proiecte de investitii in valoare de 8 miliarde de lei in decembrie 2015, a condus la cresterea implementarii cheltuielilor de capital la 93% din programul pe 2015.
Trebuie sa intelegem ca marile proiecte de investitii, in special cele de infrastructura rutiera, necesita o pregatire judicioasa inainte de derularea efectiva a investitiei. De la faza de pregatire pana la finalizare, un astfel de proiect de infrastructura, realizat riguros, dureaza 3-4 ani. Ori, noi, in 2016, mai ales la capitolul infrastructura, nu am gasit proiecte pregatite pentru executie, care sa permita plati semnificative realizate in cursul anului. Pentru ca noi sa fi putut realiza aceste cheltuieli, asta ar fi presupus sa fi preluat la sfarsitul anului 2015 proiecte serioase aflate in executie. Si aici, ca si la fonduri europene, a trebuit sa deblocam proiecte care stagnau de ani de zile. In momentul de fata se lucreaza pe toate proiectele de infrastructura rutiera contractate. Daca actualul guvern le va continua, s-ar putea face plati semnificative in urmatorii ani.
In acest sens, am deblocat activitatea de lucrari pe 160 de Km de autostrada si am pregatit lansarea licitatiilor pentru alti 500 Km de autostrada, 300 Km de drum expres si 9 variante ocolitoare. Aceasta este ”mostenirea” guvernului Ciolos la capitolul marilor proiecte de investitii.
Situatia incasarilor din ultimele luni arata o prabusire a veniturilor, in special la capitolul incasari din TVA si sunt critici cu privire la ritmul de colectare.
Nu este adevarat. Dimpotriva. Incasarile lunare, inclusiv in noiembrie si decembrie s-au pastrat in ritmul mediu anual si au fost conform programarilor initiale.
Noi am inceput anul cu aplicarea unei reduceri majore de fiscalitate prin diminuarea cu o cincime cotei de TVA de la 24 la 20% si ulterior, incepand din iunie, cu un TVA de 9% la alimente. In medie, pentru tot anul am avut o cota de TVA redusa cu 26%. In schimb, incasarile din TVA, care asigura o treime din bugetul Romaniei, au avut o diminuare medie anuala de doar cca. 8-9%. Cu alte cuvinte, desi taxa a fost redusa cu 26% din valoarea acesteia, am incasat doar cu 9% mai putin. Asta urmare si a unui consum crescut, dar si datorita unei colectari imbunatatite.
In noiembrie si decembrie, situatia incasarilor din TVA a fost in linie cu media anuala, respectiv incasari mai mici cu 8-9% fata de aceeasi luna din anul precedent. In schimb, in decembrie s-a inregistrat o situatie exceptionala, intrucat am reusit sa decontam rambursari din TVA cu un miliard de lei mai mult decat in mod obisnuit. Acest lucru a diminuat suma finala a TVA pentru decembrie, insa avantajeaza bugetul pe 2017. Practic, in decembrie am decontat un miliard de lei in plus care altfel ar fi fost decontat in luna ianuarie din 2017. In acest fel am usurat povara pe noul buget 2017.
Deci, in decembrie nu avem nicio cadere a incasarilor din TVA, dimpotriva, daca tinem cont de decontarile facute in avans pentru rambursarile din TVA, putem spune ca am inregistrat o suma mai mare in contul acestor venituri.
Romania a inregistrat in 2016 cel mai mic nivel din ultimii zece ani al veniturilor ca pondere in PIB, de doar 29,2%.
Reducerea cotelor de impozitare conduce si la reducerea incasarilor din taxe si impozite. E adevarat ca raman mai multi bani in economie dar si mai putini bani la stat. Noul cod fiscal implementat din ianuarie 2016 a condus la diminuarea veniturilor din taxe si impozite cu 10,5 miliarde lei.
Nivelul veniturilor bugetare din 2016 a fost de cca. 221,5 miliarde lei, ceea ce reprezinta intr-adevar un procent de 29,2% dintr-un PIB de 758,5 miliarde lei. Aici insa trebuie sa avem in vedere ca anul 2016 a fost marcat de o reducere majora de taxe, in special la TVA, dividende, impozit pe venit, etc. Totusi, colectarea arata o recuperare a acestor reduceri in incasarile fiscale. De exemplu, reducerea medie a cotei de TVA a fost de 26% in 2016, in timp ce incasarile s-au diminuat cu numai 9%.
Totodata, procentul mai redus al veniturilor bugetare in PIB se datoreaza si faptului ca in 2016 am o avut o crestere economica mare, de cca. 4,8%. Este firesc in aceste conditii, ca la un PIB mai mare, cu acelasi nivel al taxelor sau chiar mai redus, cum a fost cazul in 2016, ponderea veniturilor bugetare in PIB sa scada.
Eficienta colectarii taxelor se masoara insa in cifre: ANAF a colectat in 2016 cu 2,60 de miliarde de lei mai mult decat in 2015 si cu 3,52 miliarde de lei mai mult decat in programul prevazut in ianuarie 2016.
Ce impact are nerealizarea unor venituri bugetare estimate in 2016 pentru bugetul anului 2017?
Bugetul de stat se construieste pe principiul anualitatii. Constructia noului buget pe 2017 incepe de la zero, atat ca venituri cat si pe partea de cheltuieli. La sfarsitul anului bugetar, se compara cheltuielile cu veniturile si rezulta deficit sau surplus bugetar, care nu se transfera in bugetul anului urmator. Deficitul se adauga datoriei publice si nu afecteaza in niciun fel bugetul pe anul urmator.
Nerealizarea unor venituri bugetare estimate in 2016, in special din venituri nefiscale, din fonduri europene, nu are niciun impact negativ asupra bugetului din 2017. Dimpotriva, s-ar putea spune ca prin deblocarea multor proiecte din fonduri europene in 2016, am creat conditiile pentru incasarea mai multor venituri la acest capitol in 2017. Din estimarile noastre, in 2017, Romania ar trebui sa incaseze cca. 3 miliarde de Euro de la Uniunea Europeana pentru proiectele deblocate de noi in 2016.
Cei care afirma ca din veniturile prognozate si nerealizate in bugetul pentru 2016 ar fi putut face in 2017 spitale, autostrazi, majorari de salarii si pensii, fac afirmatii pur propagandistice fara nicio legatura cu regulile de executie bugetara.
Ati lasat o proiectia bugetara pentru 2017? Cat de sustenabila este in contextul masurilor promise de noul guvern?
Sigur, am lasat o proiectie bugetara pentru 2017 plecand de la datele preliminare privind executia bugetara pe anul anterior. Noi am prevazut un nivel al veniturilor similar celui estimat in 2016, respectiv cca. 236 miliarde lei si un deficit de 2,9%.
Insa, noul guvern a adoptat deja o serie de decizii cu un impact bugetar suplimentar de cca. 9 miliarde de lei, care se adauga la deficitul prognozat de 2,99%. Aceasta inseamna din punctul nostru de vedere ca dupa prima luna de guvernare din 2017 vorbim de o noua estimare a deficitului care in aceste conditii ar urma sa depaseasca 4% din PIB, ceea ce face foarte greu sustenabila proiectia bugetara pentru 2017.
Cea mai mare problema a actualului guvern este cresterea veniturilor in 2017 la un nivel de 253 miliarde de lei, pe cat se bazeaza programul actual de guvernare, de la un nivel de 221,5 miliarde lei inregistrat in 2016.
Cu alte cuvinte, este necesara o crestere cu 15% a veniturilor in 2017 fata de 2016 pentru acoperi ”gaura” de peste 30 miliarde de lei din bugetul necesar pentru realizarea promisiunilor din programul de guvernare.
Estimarea veniturilor pentru 2017 la 253 mld lei, in programul de guvernare al PSD, s-a facut pe baza unei prognoze a cresterii economice de 5,5% , cu mult peste prognoza noastra de 4.3% si peste prognoza altor institutii, de sub 4%.
Angajarea unor promisiuni in baza unor estimari nerealiste de crestere economica si implicit de venituri bugetare nu este responsabilitatea guvernului Ciolos.
Executia bugetara din 2016 a fost responsabila si transparenta: nu exista nicio „gaura” in buget, nu am lasat nicio mostenire grea actualului guvern, dimpotriva, le-am usurat povara fiscala prin rambursari mai mari de TVA (1 mld lei in plus) si le-am creat conditii favorabile pentru a incasa mai multi bani europeni in 2017 (cca. 3 mld. euro).
Iti place aktual24.ro? Urmareste fluxul de stiri aktual24.ro si pe Facebook
