Editorial de Vizante: Esti prost? Sau cerul este plin de stele si toate incap in el
Circul la care asistam in ultimele zile nu mai are haz! Cel putin pentru mine. Argumentele aruncate sunt simple monoloage-n vant, nimeni nu asculta pe nimeni, fiecare are dreptate iar celalalt tre’ sa fie prost pentru ca nu intelege.
Prostul nu stie ca-i prost, oricum nu te intelege! De ce mai trambiti asta? Doar ca sa-l jignesti? Sau ca sa te convingi (tu pe tine :)) ca ai dreptate? Respira un pic! Chiar scrii atat de repede incat nu ai timp sa…relativizezi? Ce esti prost?!
Mai demult, cautand o idee dramaturgica am aflat ca cel care fecundeaza ovulul (micutul cu codita) este castigatorul unei curse palpitante la care participa alte vreo 500 de milioane de embrioni. Cinci sute de milioane! Aratati-mi un alt castigator al unei curse cu juma’ de miliard de competitori la start. Asadar, ne nastem campioni!
Chestia, dupa parerea mea, e cum sa facem sa ramanem asa. Habar n-am, dar cred ca merita sa incercam; ma hazardez a zice ca suntem datori… sau nu? Nu, nu sunt confuz, incerc sa nu fiu prost! Prostii n-au indoieli.
De cand ma stiu am tras tare sa fiu mai bun. Cel mai bun, daca se poate. Pe drum, am descoperit ca sunt unii care nu vor sa fie mai buni ca mine, ei vor doar sa ma faca un pic mai prost decat ei. Tare mi-as dori sa afle ca si ei sunt deja campioni! Ca lupta nu e cu mine (un mine generic, desigur) ci cu ei insisi.
Prostutule, daca furi nu esti mai destept. Esti hot!
Daca stii si nu dai mai departe, nu esti mai destept. Esti tainuitor!
Daca ma faci prost, nu esti mai destept. Esti criminal! Ma omori, pentru ca ai renuntat la mine!
M-am nascut campion! De ce am aflat asta abia acum? De ce nu incepem educatia de la premisa aceasta? Bine, pentru noi e tarziu.., ma gandesc la copiii nostri. Ma intreb ce sau cine ne opreste s-o facem? Uitarea? Celalalt? Prostia? Ghinionul? (sic!) Oare depindem de noroc?
„Noroc cu parintii pe care-i ai!”/ „Noroc ca esti talentat!”/ „Noroc ca te-a remarcat cutare…” Asta aud de cand ma stiu. Noroc ca… ce? Daca eu nu as fi … s-ar mai spune asta? Oare nu exista si altii sa fie „norocosi” ca eu exist, ca rad, ca am (sau n-am) talent, ca muncesc, ca iubesc? Cred ca suntem norocosi pentru ca ne avem unii pe altii. E chiar miraculos. Si daca, in timpul vietii mele traiesc si ceilalti, inseamna ca impreuna avem a fi norocosi.
De ce sa-l „pizmuiesc” pe celalalt? De ce sa nu lupt sa fiu CEL PUTIN LA FEL DE BUN CA EL? Nu mai zic: DE CE NU-L AJUT PE ALTUL SA FIE MAI BUN?
„E loc sub soare pentru toata lumea,” se spune. Eu chiar cred asta. Daca n-ar mai fi loc – ar fi INTUNERIC! – sau, poate sunt eu mai prost…
Iti place aktual24.ro? Urmareste fluxul de stiri aktual24.ro si pe Facebook
