Experienta unui inalt magistrat isi spune cuvantul. Ce parere are sefa Curtii Supreme despre amnistie si gratiere
Presedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie, Cristina Tarcea, spune, despre o eventuala Ordonanta de Urgenta privind aministia si gratierea, ca un astfel de act normativ ar trebui elaborat dupa ample studii sociologice, criminologice, cu consultarea situatiilor infractionale, cu stabilirea exacta a infractiunilor care ar merita sa beneficieze de astfel de acte de clementa. „Stau si ma intreb daca intr-o societate atat de scindata, de fragmentata, de polarizata, momentul ar fi tocmai cel mai potrivit”, a afirmat Tarcea intr-un interviu pentru Realitatea TV.
Intrebata daca societatea romaneasca ar fi pregatita pentru o lege privind aministierea si gratierea unor fapte penale, in contextul informatiilor din spatiul public privind posibilitatea unei astfel de Ordonante de Urgenta, Cristina Tarcea a spus: „(…) avand in vedere si consideratiile doctrinarilor, dar si experientele nefericite ale trecutului, cred ca un astfel de act normativ ar trebui elaborat dupa ample studii sociologice, criminologice, cu consultarea situatiilor infractionale, cu stabilirea exacta a infractiunilor care ar merita sa beneficieze de astfel de acte de clementa. Efectele se rasfrang asupra intregii societati”.
Ea a spus ca se intreaba daca intr-o societate atat de scindata, de fragmentata, de polarizata, momentul ar fi tocmai cel mai potrivit.
Presedintele ICCJ a explicat ca amnistia reprezinta o cauza care inlatura raspunderea penala, iar gratierea, una dintre cauzele prin care se inlatura executarea condamnarii totale sau partiale, de la caz la caz.
„Imi aduc aminte ca un eminent profesor din facultate imi spunea ca amnistia inseamna uitare, iar gratierea iertare. Si tot acel profesor sustinea faptul ca interventia unui act normativ prin care se acorda amnistia si gratierea presupune un context de concordie sociala, morala, politica. Mai spunea acel profesor faptul ca o amnistie si gratiere nu se poate acorda decat in urma unui studiu amplu cu privire la efectele pe care astfel de masuri le va avea nu numai asupra societatii ci si asupra fenomenului infractional in general. Din punctul meu de vedere, pentru ca am prins si perioada de pana la 1988, ca avocat, de-a lungul timpului a cam fost deturnata institutia amnistiei si a gratierii de la scopul propus. Imi aduc aminte de o amnistie cvasigenerala din anul 1988, amnistie care a fost edictata la implinirea varstei de 70 de ani, Nicoale Ceausescu, dar intre noi juristii circula o gluma, faptul ca amnistia a fost edictata pe un servetel, era in termeni atat de vagi, de problematici in ceea ce priveste elaborare”, a afirmat Cristina Tarcea.
