Inca o lege promovata de PSD-ALDE la finalul anului 2017 este atacata de Iohannis la CCR: „Reglementari ce contravin principiilor constitutionale”
Presedintele Klaus Iohannis a sesizat, joi, Curtea Constitutionala (CCR) in privinta Legii de modificare a Legii administratiei publice locale, ce instituie o noua procedura referitoare la validarea, ulterior constituirii consiliului local, a mandatelor de consilier local. Presedintele considera ca aceasta lege cuprinde reglementari neclare, imprecis redactate, ce contravin normelor si principiilor constitutionale si incalca prevederile mai multor articole ale Constitutiei.
In document se mentioneaza ca, la data de 23 decembrie 2017, Parlamentul a transmis presedintelui, in vederea promulgarii, Legea pentru modificarea si completarea Legii administratiei publice locale nr. 215/2001 ce instituie o noua procedura referitoare la validarea, ulterior constituirii consiliului local, a mandatelor de consilier local. Totodata, legea mentionata stabileste noi reguli in ceea ce priveste cvorumul sedintelor consiliului local sau a consiliului judetean, dupa caz, in cadrul carora se propune validarea sau invalidarea unui sau a unor consilieri locali/consilieri judeteni noi.
”Consideram ca aceasta lege cuprinde reglementari neclare, imprecis redactate, ce contravin normelor si principiilor constitutionale si incalca prevederile art. 1 alin. (5), art. 16 alin. (1), art. 120 alin. (1), art. 121 alin. (2) si art. 123 alin. (2) si alin. (4) din Constitutie”, arata seful statului in sesizare.
Art. unic pct. 1 din legea dedusa controlului de constitutionalitate – alin. (6) si (7) ale art. 31 din Legea nr. 215/2001 – prevede ca ulterior constituirii consiliului local, validarea sau invalidarea unor noi mandate de consilier local se face pe baza propunerii comisiei de validare, prin ordin al prefectului, care se emite in termen de 2 zile de la data inregistrarii propunerii comisiei de validare.
Conform actualului art. 31 alin. (2) din Legea nr. 215/2001, pentru validarea mandatelor consilierilor locali, consiliile locale aleg prin vot deschis dintre membrii lor o comisie de validare alcatuita din 3-5 consilieri, ce functioneaza pe intreaga durata a mandatului respectivului consiliu local. Asadar, regula instituita de legiuitor pentru validarea/invalidarea mandatelor de consilieri locali, atat la momentul constituirii consiliului cat si ulterior, este votul deschis al majoritatii consilierilor prezenti, ca o expresie a principiului constitutional al autonomiei locale – art. 120 alin. (1) si art. 121 alin. (2) din Constitutia Romaniei, subliniaza presedintele.
”Dispozitiile nou introduse in legea dedusa controlului de constitutionalitate stabilesc regimuri juridice diferite pentru validarea/invalidarea mandatelor consilierilor locali in functie de momentul la care se realizeaza respectiva validare/invalidare. Astfel, la momentul constituirii consiliului local, validarea/invalidarea se face prin votul deschis al consilierilor prezenti la sedinta, in timp ce, dupa constituirea consiliului local, validarea/invalidarea noilor consilieri se va face prin ordin al prefectului”, se arata in document.
Klaus Iohannis precizeaza ca diferenta operata de legea dedusa controlului de constitutionalitate intre cele doua categorii de persoane alese in cadrul alegerilor locale pentru consiliile locale, in functie de momentul validarii/invalidarii (inainte sau dupa constituirea consiliului local), nu se bazeaza pe un criteriu rational si nu justifica un tratament juridic diferentiat. ”Alesii locali respectivi se afla intr-o situatie juridica identica din perspectiva scopului urmarit de legiuitor, anume validarea/invalidarea mandatului lor. Prin instituirea unor dispozitii derogatorii de la aceasta regula pentru ipoteza validarii/invalidarii noilor mandate ulterior constituirii consiliului local se induce incertitudine si incoerenta in sistemul normativ relevant pentru administratia publica locala si se creeaza premisele unei inegalitati de tratament juridic intre consilierii locali. In consecinta, reglementarea unor proceduri diferite de validare, realizate de autoritati publice diferite pentru acelasi fel de mandate din cadrul aceleiasi autoritati publice in functie de un criteriu temporal creeaza premisele unei discriminari”, adauga presedintele.
In jurisprudenta constanta a Curtii Constitutionale s-a aratat ca principiul egalitatii in drepturi presupune instituirea unui tratament egal pentru situatii care, in functie de scopul urmarit, nu sunt diferite (Decizia nr. 1/1994). De asemenea, potrivit jurisprudentei Curtii Constitutionale, situatiile in care se afla anumite categorii de persoane trebuie sa difere in esenta pentru a se justifica deosebirea de tratament juridic, iar aceasta deosebire de tratament trebuie sa se bazeze pe un criteriu obiectiv si rational (Decizia nr. 86/2003, Decizia nr. 476/2006, Decizia nr. 573/2011, Decizia nr. 366/2014). In schimb, privilegiul se defineste ca un avantaj sau favoare nejustificata acordata unei persoane/categorii de persoane. In acest caz, neconstitutionalitatea privilegiului nu echivaleaza cu acordarea beneficiului acestuia tuturor persoanelor/categoriilor de persoane, ci cu eliminarea sa, respectiv cu eliminarea privilegiului nejustificat acordat (Decizia nr. 593/2016), se explica in sesizare.
”In concluzie, instituirea unor proceduri diferite de validare, realizate de autoritati publice diferite pentru acelasi fel de mandate din cadrul aceleiasi autoritati publice, in functie de un criteriu temporal, conduce la o incalcare a dispozitiilor art. 16 alin. (1) din Constitutie”, subliniaza presedintele.
Iohannis mai precizeaza ca validarea mandatului unui consilier local prin ordin al prefectului vine in contradictie atat cu principiul autonomiei locale statuat la art. 120 alin. (1) si art. 121 alin. (2) din Constitutie, cat si cu rolul prefectului stabilit in art. 123 alin. (2)-(4) din Constitutie si materializat prin atributiile inscrise in Legea nr. 340/2004 privind prefectul si institutia prefectului. Astfel, potrivit art. 120 alin. (1) din Constitutie, administratia publica din unitatile administrativ-teritoriale se intemeiaza pe principiile descentralizarii, autonomiei locale si deconcentrarii serviciilor publice. Totodata, in conformitate cu dispozitiile art. 121 alin. (2) din Constitutie, consiliile locale si primarii functioneaza, in conditiile legii, ca autoritati administrative autonome si rezolva treburile publice din comune si din orase. De asemenea, potrivit art. 123 alin. (2) din Legea fundamentala, prefectul este reprezentantul Guvernului pe plan local si conduce serviciile publice deconcentrate ale ministerelor si ale celorlalte organe ale administratiei publice centrale din unitatile administrativ-teritoriale, iar potrivit alin. (4) al aceluiasi articol intre prefecti, pe de o parte, consiliile locale si primari, precum si consiliile judetene si presedintii acestora, pe de alta parte, nu exista raporturi de subordonare. Asadar, raporturile dintre prefect si autoritatile administrative autonome locale sunt clar stabilite de Constitutie si detaliate in consecinta in legile cadru in materie. ”Din aceasta perspectiva, ordinul prefectului, ca act administrativ prin care s-ar materializa validarea/invalidarea mandatului consilierului local ar implica o imixtiune nepermisa a executivului in functionarea administratiei publice locale”, se arata in document.
Conform sesizarii, completarea adusa la art. 31 din Legea nr. 215/2001 prin legea dedusa controlului constitutional intra in contradictie cu prevederile art. 6 alin. (2) teza I din Legea nr. 393/2004 privind Statutul alesilor locali ce prevede ca validarea mandatului de consilier se face prin votul deschis al majoritatii consilierilor prezenti, fara a se face o distinctie intre validarea mandatului la momentul constituirii consiliului si validarea ulterioara acestui moment. Astfel, intrarea in vigoare a dispozitiilor legii criticate ar conduce la aparitia unui conflict intre norme, ceea ce incalca art. 1 alin. (5) din Constitutie in componenta care priveste principiul asigurarii securitatii juridice.
Art. unic pct. 2 din legea dedusa controlului de constitutionalitate – art. 40 alin. (1) din Legea nr. 215/2001- prevede ca sedintele consiliului local se desfasoara legal in prezenta majoritatii consilierilor locali in functie, cu exceptia situatiei in care in sedinta respectiva se propune si validarea sau invalidarea unui sau a unor consilieri locali noi, daca validarea ar asigura prezenta majoritatii consilierilor locali in functie.
”Apreciem ca aceasta norma este lipsita de claritate, precizie si predictibilitate afectand astfel principiul legalitatii consacrat in art. 1 alin. (5) din Constitutie in componenta ce priveste securitatea raporturilor juridice”, se mai arata in document.
Cvorumul este o conditie necesara pentru desfasurarea legala a sedintelor. In formularea actuala, art. 40 alin. (1) din Legea nr. 215/2001 stabileste drept cvorum al sedintelor consiliului local ca fiind majoritatea absoluta a consilierilor locali in functie. In situatia in care unuia sau mai multor consilieri le-a incetat mandatul, normele in vigoare prevad posibilitatea ocuparii acestor mandate vacante de catre supleanti. De asemenea, in conditiile in care nu se poate asigura cvorumul de sedinta prevazut la art. 40 alin. (1) intrucat numarul consilierilor locali se reduce sub jumatate plus unu – si astfel consiliul local nu se poate completa prin supleanti – legea prevede dizolvarea de drept a consiliului local (art. 55 si art. 551 din Legea administratiei publice locale nr. 215/2001). Asadar, normele in vigoare stabilesc, pe de o parte modalitatea pentru asigurarea cvorumului, iar pe de alta parte sanctiunea pentru imposibilitatea asigurarii acestui cvorum.
”Or, prin legea dedusa controlului de constitutionalitate se instituie o modalitate de eludare a textelor legale ce garanteaza realizarea cvorumului necesar pentru sedinta, relativizand procesul decizional la nivelul autoritatilor reprezentative care realizeaza autonomia locala. Astfel, se instituie posibilitatea de a adopta decizii de catre un consiliu local in domeniile sale de competenta, chiar daca nu exista cvorumul de sedinta al majoritatii consilierilor in functie, prin simpla includere pe ordinea de zi a sedintei a propunerii de validare sau invalidare a unui sau a unor consilieri locali noi, daca validarea ar asigura prezenta majoritatii consilierilor locali in functie”, mentioneaza presedintele.
Klaus Iohannis mai semnaleaza ca, potrivit art. 6 alin. (2) teza a II-a din Legea nr. 393/2004 privind Statutul alesilor locali, persoana al carei mandat este supus validarii nu participa la vot. De asemenea, potrivit art. 6 alin. (3) din acelasi act normativ, consilierii validati dupa sedinta de constituire a consiliului intra in exercitiul mandatului de consilier dupa depunerea juramantului.
”Fata de aceste dispozitii, modul in care este stabilit cvorumul in legea criticata este de neconceput, intrucat s-ar admite capacitatea de exercitiu a supleantului anterior validarii mandatului si depunerii de catre acesta a juramantului, conferindu-se efecte juridice unei situatii factuale cu consecinte inclusiv asupra legalitatii actelor administrative adoptate in acea imprejurare”, atrage atentia presedintele.
Totodata, dispozitiile de la art. unic pct. 2 al legii deduse controlului de constitutionalitate nu sunt corelate cu cele de la pct. 1 al aceleiasi legi. Astfel, daca la pct. 1 se stabileste ca ulterior constituirii consiliilor locale, validarea sau invalidarea unor noi mandate se face prin ordin al prefectului, ipoteza prevazuta la pct. 2, respectiv includerea propunerii de validare/invalidare a mandatelor consilierilor locali noi in sedinta consiliului local, nu ar mai avea sens. In conditiile art. unic pct. 1, prefectul emite ordinul la propunerea comisiei de validare, iar nu la propunerea consiliului local in ansamblul sau si, prin urmare, norma de la pct. 2 este lipsita de claritate, intrucat nu se poate identifica procedura prin care o asemenea propunere ar putea sa fie introdusa pe ordinea de zi a consiliului local.
”Nu in ultimul rand, textul este neclar intrucat prevede, pe de o parte, existenta unei propuneri care vizeaza validarea sau invalidarea unuia sau a unor consilieri noi si, pe de alta parte, conditia ca validarea sa asigure prezenta majoritatii consilierilor locali in functie. Astfel, norma este imprecisa intrucat nu se poate stabili care sunt consecintele legale in ipoteza in care se propune doar invalidarea unui sau a unor consilieri locali in sedinta de consiliu in care nu exista cvorumul prevazut de lege”, se arata in document.
In sesizare se precizeaza ca ansamblul argumentelor de mai sus este aplicabil mutatis mutandis si in cazul interventiei legislative de la art. unic pct. 3 din legea dedusa controlului Curtii Constitutionale, care vizeaza desfasurarea sedintelor consiliului judetean (art. 95 alin. (1) din Legea nr. 215/2001).
”In considerarea argumentelor expuse, va solicit sa admiteti sesizarea de neconstitutionalitate si sa constatati ca Legea pentru modificarea si completarea Legii administratiei publice locale nr. 215/2001 este neconstitutionala intrucat incalca prevederile art. 1 alin. (5) , art. 16 alin. (1), art. 120 alin. (1), art. 121 alin. (2) si art. 123 alin. (2) si alin. (4) din Constitutie”, precizeaza presedintele Iohannis in incheiere.
Iti place aktual24.ro? Urmareste fluxul de stiri aktual24.ro si pe Facebook
O noua experienta cu AK-24. Descarca aplicatia Aktual24 din App Store pentru iPhone si din Google Play pentru Android.
