Judecatorii constitutionali decid astazi daca CSM va functiona dupa legea lui „Ciordache”

news

Sesizarile formulate de PNL si de Inalta Curte de Casatie si Justitie asupra modificarilor la Legea 317 privind organizarea si functionarea Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) vor fi analizate marti de Curtea Constitutionala a Romaniei (CCR).

Pana acum, CCR s-a pronuntat asupra contestatiilor la modificarile celorlalte doua legi ale justitiei – Legea 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor si Legea 304/2004 privind organizarea judiciara – si a admis partial criticile de neconstitutionalitate.

In 29 decembrie 2017, Inalta Curte de Casatie si Justitie (ICCJ) a sesizat Curtea Constitutionala, considerand ca opt articole din Constitutie sunt incalcate prin modificarile adoptate de Parlament la legea privind organizarea instantelor si parchetelor si legea privind organizarea si functionarea CSM. O grava incalcare a Constitutiei este considerata alegerea presedintelui CSM doar prin votul judecatorilor alesi in Consiliu, iar a vicepresedintelui doar de catre procurorii membri.

De asemenea, ICCJ considera ca verificarea, de catre comisiile parlamentare de control al serviciilor secrete, a declaratiilor date de magistratii alesi in CSM, conform carora nu sunt ofiteri acoperiti sau colaboratori, incalca separatia puterilor in stat.

De asemenea, in privinta modificarilor aduse Legii 317/2004 privind organizarea si functionarea Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), PNL a identificat vicii de neconstitutionalitate de natura a invalida proiectul de lege in ansamblul sau, atat in raport cu modalitatea de adoptare a acestuia, cat si in raport cu reglementari contrare legii fundamentale, care fac referire la procedura de alegere a conducerii CSM.

In sesizare se arata ca Legea pentru modificarea si completarea Legii nr. 317/2004 privind organizarea si functionarea Consiliului Superior al Magistraturii incalca art. 133 alin. 3 din Constitutie, intrucat la alegerea presedintelui Sectiei de judecatori, care este de drept presedinte al CSM, participa membrii de drept si cei doi reprezentanti ai societatii civile, pe care legiuitorul constituant i-a eliminat din procedura de alegere a presedintelui CSM, tocmai pentru a se asigura ca organul care garanteaza independenta justitiei este condus de un presedinte care a fost validat prin votul magistratilor din adunarile generale ale acestora.

Totodata, liberalii spun ca este restrans dreptul procurorilor de a candida, de a alege si de a fi alesi in functia de presedinte al Consiliului Superior al Magistraturii. De asemenea, si dreptul judecatorilor de a candida, de a alege si de a fi alesi in functia de vicepresedinte al Consiliului Superior al Magistraturii este restrans. Este operata o discriminare in randul membrilor CSM (magistrati vs. reprezentanti ai societatii civile). Cu alte cuvinte, judecatorii nu isi pot exprima optiunea pentru functia de vicepresedinte, procurorii nu o pot face pentru functia de presedinte, in vreme ce reprezentantii societatii civile o pot face, se mai arata in sesizare.
PNL mentioneaza ca Ministrul Justitiei, presedintele ICCJ, procurorul general, membri de drept ai CSM, sunt abilitati sa voteze in sectiile de judecatori/procurori, in conditiile in care prevederea constitutionala este clara si precisa cu privire la componenta celor doua sectii. Prin urmare, nefiind membri nu au dreptul de a decide in cadrul sectiilor.

Legea privind functionarea CSM a fost ultima din pachetul celor trei legi ale justitiei modificate in procedura de urgenta accelerata in Parlament, in decembrie 2017, pachet realizat de comisia condusa de Florin Iordache, cunoscut cu apelativul de Ciordache printre protestatarii impotriva OUG 13 de anul trecut.

Iti place aktual24.ro? Urmareste fluxul de stiri aktual24.ro si pe Facebook

O noua experienta cu AK-24. Descarca aplicatia Aktual24 din App Store pentru iPhone si din Google Play pentru Android.

Mai mult despre: ,


loading...

Comentarii: