Kovesi desfiinteaza argumentele lui Tudorel Toader cu o logica de fier. De ce sunt atat de stupide si rau-intentionate propunerile lui si ale coalitiei
Procurorul-sef al Directiei Nationale Anticoruptie (DNA), Laura Codruta Kovesi, a declarat marti ca exista o incercare de a creste autoritatea ministrului Justitiei asupra activitatii procurorilor, ceea ce va afecta grav independenta acestora.
„In ceea ce priveste punctul nostru de vedere, am sustinut inca de la proiectul din 23 august ca exista o incercare de a creste autoritatea ministrului Justitiei asupra activitatii procurorilor, ceea ce va afecta grav independenta procurorilor si nu numai”, a spus Kovesi la o dezbatere pe legile Justitiei, organizata marti de Grupul pentru Dialog Social si Revista 22.
Ea a enumerat trei aspecte din cele doua proiecte care vor duce la „afectarea grava” a independentei procurorilor.
„Exista trei chestiuni esentiale in cele doua proiecte, care, daca vor fi adoptate in aceasta forma, vor duce la acest efect, de afectare grava a independentei procurorilor: trecerea Inspectiei Judiciare sub autoritatea ministrului Justitiei, modificarea conditiilor privind raspunderea materiala a magistratilor (…) si infiintarea Directiei speciale de cercetare a magistratilor”, a mai declarat Kovesi.
Ea a aratat ca, asa cum nu exista directii speciale de investigare a infractiunilor politistilor sau primarilor, nu isi are rostul nici o directie speciala care sa investigheze infractiunile magistratilor.
„S-a spus in mod fals ca DNA se opune acestei modificari pentru ca ar pierde competenta. Haideti sa ne uitam pe cifre. (…) In 12 ani au fost condamnati definitiv 88 magistrati — 44 de procurori, 43 de judecatori si un magistrat asistent. Daca pentru 88 de persoane condamnate in 12 ani trebuie sa infiintam o directie speciala… In aceeasi perioada de timp avem 575 de ofiteri de politie condamnati, 121 de lucratori vamali, 106 primari de comune, orase si municipii. Ce o sa facem, daca avem de 10 ori mai multi politisti condamnati o sa facem directie pentru investigarea politistilor, directie pentru investigarea primarilor, directie pentru investigarea lucratorilor vamali”, a precizat Kovesi.
Ea a afirmat ca lipseste o nota de fundamentare, lipseste un studiu de impact din care sa reiasa motivatia pentru care astfel de modificari au fost incluse in aceste proiecte de legi.
In ceea ce priveste modificarea Codului Penal, procurorul sef al DNA a remarcat ca modificarea principala ar viza infractiunile de abuz in serviciu.
„Avem o decizie care este deja cunoscuta de toata lumea privind abuzul in serviciu (…) Aceste efecte ale deciziei Curtii nu sunt neaparat chestiuni care tin neaparat de activitatea DNA, ci vizeaza intreaga societate. Anul trecut, in rechizitoriile pe care DNA le-a intocmit doar pe chestiuni de abuz in serviciu, sechestrele instituite de procurori au fost de 263 milioane de euro. In acest an, ca urmare a deciziei CCR privind abuzul in serviciu, 245 dosare au fost clasate (…) si 188 milioane de euro care au fost prejudiciu in aceste dosare raman nerecuperate si aceste fapte nu mai pot fi investigate.
Deci vorbim de un tip de infractionalitate care din pacate este repetitiva (…) si care nu mai poate fi investigata de DNA pe viitor pentru ca avem o decizie a CCR. Haideti sa ne imaginam daca aceste efecte s-au produs doar ca urmare a unei decizii CCR, ce se intampla daca modificam si notiunea de functionar public, daca instituim si un prag minim la abuzul in serviciu sau daca facem si alte modificari legate de dezincriminarea infractiunii de abuz in serviciu impreuna cu cea de luare de mita”, a afirmat Kovesi.
Procurorul sef al DNA a mai aratat ca „niciodata pentru legile Justitiei nu a existat o comisie speciala”.
„Nu neaga nimeni dreptul Parlamentului si este dreptul Parlamentului de a initia legi, nu neaga nimeni dreptul Parlamentului de a modifica legi, de a initia proiecte legislative, (…) de a infiinta diverse comisii, dar constatam aici ca avem o comisie speciala. Niciodata pentru legile Justitiei nu a existat o comisie speciala, intotdeauna legile organice s-au discutat in comisiile juridice si apoi in plenul celor doua Camere. Vedem ca este o procedura deosebita in Parlament, o procedura de urgenta, motiv pentru care si avizul solicitat de la CSM a fost unul in sistem de urgenta. (…) Ceea ce toti magistratii au contestat a fost modul in care se incearca modificarea, prin lipsa totala de transparenta si consultare”, a precizat Kovesi.
Iti place aktual24.ro? Urmareste fluxul de stiri aktual24.ro si pe Facebook
O noua experienta cu AK-24. Descarca aplicatia Aktual24 din App Store pentru iPhone si din Google Play pentru Android.
