L-am cunoscut pe Georgescu. Era prieten cu interlopii

opinii

Intotdeauna m-am intrebat si am intrebat ce cauta Horia Georgescu in fruntea unei institutii esentiale pentru lupta anticoruptie. Pentru ca eu imi aminteam despre el o cu totul alta imagine decat cea de cavaler al justitiei.

Cu Horia Georgescu am fost coleg de liceu, la colegiul “Andrei Saguna” din Brasov. Era mai mic cu un an sau doi, insa era imposibil sa treaca neobservat. Nonsalant si plin de bani, avea inca de la inceputul anilor ’90 masini sport, era un superstar cum copiii aia iesiti lihniti din comunism vedeau numai in popularul serial, pe atunci, Beverly Hills 90210.

Sursa bunastarii lui Georgescu provenea tot din comunism. Tatal lui, colonelul Marian Georgescu, facuse parte din nomenclatura locala, iar dupa invalmaseala din decembrie ’89 s-a trezit in proaspata elita securisto-neocomunista care incepea sa acapareze statul. Si mai ales lucrarile pe bani grei finantate de stat.

O legenda locala cu mare parfum de credibilitate spune ca Marian Georgescu se afla la originea averii unuia dintre cei mai bogati oameni din Romania de azi. Este vorba de Ioan Neculaie, patronul FC Brasov si al fostei uzine Steagu Rosu, care si-ar fi inceput traseul de miliardar cu un contract de renovare a puscariei Codlea, condusa in anii ’90 de Marian Georgescu. Nu mai conteaza acum ce salariu avea atunci colonelul de isi permitea sa-i cumpere odraslei masini sport, sa revenim la Horia Georgescu.

Actualul sef al ANI nu era renumit prin Brasov doar pentru prosperitatea epatanta, el facea parte si dintr-un cerc de oameni binecunoscuti de aproape oricine. Toata lumea din oras stia ca era bine sa nu te pui cu ei. Horia Georgescu era prieten la catarama cu cei mai de temut indivizi ai vremii, schimbatorii de valuta, bisnitarii, niste pachete de muschi cu puscarie in spate care controlau tot centrul Brasovului fara ca cineva sa li se opuna. Il vedeam deseori pe la terasele din centru sau prin discoteci cu acei interlopi, fosti clienti ai tatalui sau la puscaria Codlea, strivind cu dispretul si aroganta lor orice fiinta bipeda din jur.

La un moment dat am avut si eu de a face cu acest prieten al interlopilor. Era prin 1997 sau 1998, participasem ca jurnalist la un eveniment organizat, cred, de liberali intr-un club din centrul Brasovului iar la final mai palavrageam la o bere cu niste cunoscuti. Si m-am trezit brusc langa mine cu tanarul Horia Georgescu, scuipand printre dinti niste cuvinte care incepeau cu “cara-te”, foarte deranjat pentru ca el nu avea locuri. La auzul raspunsului “nu”, a explodat intr-o serie de injuraturi si alte expresii delicate, conform carora ar fi urmat sa am parte de o lunga perioada de spitalizare.

Cu timpul, mai veneau informatii despre parcursul si activitatile lui Georgescu. Ba ca fluturase un pistol intr-o discoteca de manele, ba ca fusese angajat la PNA (precursorul DNA) cu toate ca SRI avertizase ca e banuit de trafic de persoane, numai lucruri bune. Asa ca e de inteles ce mare surpriza a fost cand l-am vazut protapit tocmai in fruntea Agentiei Nationale de Integritate, fiind considerat unul dintre justitiarii de baza pentru o societate mai curata.

Imi place sa cred ca nu am prejudecati, asa ca pana la urma aproape eram convins ca Horia Georgescu s-a schimbat. Nimeni nu poate nega rolul benefic , de igienizare a clasei politice, pe care l-a avut ANI. Insa o mica indoiala tot a ramas, tot rodea pe dinauntru.

Astazi, cand am vazut ca Horia Georgescu a ajuns la DNA, nu am simtit nicio dezamagire. Si nici satisfactie. Ma intreb doar daca nu s-a dorit mentinerea lui in fruntea ANI  pentru ca la un moment dat sa poata fi compromisa activitatea atat de necesara a acestei institutii.

Iti place aktual24.ro? Urmareste fluxul de stiri aktual24.ro si pe Facebook

Urmareste-ne si pe:

Comentarii: