Marile dosare ale DNA din 2017. Presiuni fara precedent pentru demiterea Laurei Codruta Kovesi. Cum a devenit Inspectia Judiciara un instrument al penalilor PSD-ALDE
Marile dosare de coruptie, dar si controlul efectuat de Inspectia Judiciara la solicitarea ministrului Justitiei, au marcat activitatea Directiei Nationale Anticoruptie in anul 2017.
Printre cele mai mediatizate dosare instrumentate de procurorii anticoruptie s-au aflat cele privind decontarile ilegale de la Casa de Asigurari de Sanatate a Municipiului Bucuresti (CSAMB), transferul unor parti din insula Belina si bratul Pavel din proprietatea statului sau urmarirea penala a presedintelui PSD, Liviu Dragnea, in legatura cu activitatea societatii Tel Drum, scrie Agerpres.
Dosarul decontarilor ilegale de la CSAMB
Procurorii anticoruptie au efectuat, pe 31 august, 50 de perchezitii intr-un dosar privind decontarea ilegala de catre CASMB a unor servicii medicale fictive. In urma descinderilor au fost retinute 14 persoane, printre care si presedintele Casei Nationale de Asigurari de Sanatate (CNAS), Marian Burcea.
In aceeasi zi, premierul Mihai Tudose a decis eliberarea lui Marian Burcea din functia de membru al consiliului de administratie si presedinte al CNAS.
Potrivit ordonantei procurorilor, in cauza existau date si probe ca, prin activitatile infractionale desfasurate de inculpati, bugetul CASMB a fost pagubit cu aproximativ 3 milioane de euro. Concret, in perioada ianuarie 2016 – august 2017, ar fi fost constituit un grup infractional organizat, prin care sume de bani in valoare totala de 13.189.553,76 lei din fondurile CASMB ar fi fost fraudate prin decontarea nelegala a unor servicii de ingrijiri medicale la domiciliu fictive, inclusiv pe baza unor dosare medicale intocmite in fals, cu implicarea unor functionari din cadrul CASMB, sub protectia unor persoane din conducerea institutiei, dar si din conducerea CNAS.
Curtea de Apel Bucuresti a admis atunci propunerea DNA si a dispus arestarea preventiva a inculpatilor retinuti, printre ei numarandu-se presedintele CASMB, Ovidiu Munteanu, Lucian-Vasile Bara, fost presedinte al CASMB, dar si managerul Directiei Control a CASMB, Ion-Ovidiu Mihaescu, cercetati, printre altele, pentru constituirea unui grup infractional organizat si abuz in serviciu.
Pe 6 noiembrie au fost retinute in acelasi dosar inca 16 persoane, administratori si reprezentanti ai unor societati comerciale din domeniul ingrijirilor la domiciliu, cercetate pentru constituirea unui grup infractional organizat si inselaciune in forma continuata. Procurorii au sustinut ca persoanele vizate ar fi incercat sa influenteze martori si sa contrafaca mijloace de proba constand in inscrisuri, atat in mod direct, cat si prin determinarea altor persoane sa adopte astfel de comportamente.
Conform referatului procurorilor, conducerea CASMB a avut rolul de a asigura protectia activitatilor ilegale impotriva oricarei forme de sanctionare care sa implice recuperarea prejudiciilor. De asemenea, Ovidiu Munteanu si Lucian-Vasile Bara s-ar fi aratat indignati, la un moment dat, de faptul ca o parte dintre asigurati au venit sa depuna personal dosarul la CASMB, cel dintai dand dispozitie sa nu se acorde prioritate asiguratilor imobilizati.
O martora, detinatoare a unei firme de ingrijiri medicale la domiciliu, a declarat ca a intalnit zeci de situatii in care pacientii nu au putut beneficia de servicii reale deoarece apareau deja in evidentele CASMB ca beneficiari ai unor servicii prestate fictiv de firme de care nici nu auzisera.
Potrivit DNA, exista date si probe potrivit carora, incepand din anul 2016, reprezentantii unor firme furnizoare de servicii medicale fara activitate reala ori legala, aflate in relatie contractuala cu CASMB, ar fi aderat la grupul infractional constituit din functionari si conducatori ai CASMB. De asemenea, din datele de la dosar reiese ca grupul infractional organizat care a comis fraudele de la CASMB s-a constituit inca din anul 2014.
Pe 7 noiembrie, procurorii au pus sechestru pe bunurile unor persoane cu functii de conducere in cadrul CASMB, in vederea recuperarii prejudiciului.
Dosarul Belina: Sevil Shhaideh demisioneaza dupa ce DNA anunta ca este urmarita penal pentru abuz in serviciu; Tariceanu cere CCR sa constate si sa solutioneze conflictul juridic de natura constitutionala intre Guvern, pe de o parte, si MP-PICCJ, DNA, pe de alta parte, ca urmare a cercetarii legalitatii hotararilor Executivului
DNA a anuntat, pe 22 septembrie, ca vicepremierul Sevil Shhaideh, la data faptelor secretar de stat in cadrul Ministerului Dezvoltarii Regionale si Administratiei Publice, este urmarita penal pentru abuz in serviciu intr-un dosar privind trecerea ilegala a unei parti din Insula Belina si Bratul Pavel in administrarea Consiliului Judetean Teleorman, care ulterior le-a inchiriat unei societati comerciale.
„Din ordonanta intocmita de procurori au rezultat aspecte ce contureaza suspiciunea rezonabila potrivit careia in anul 2013, prin actiunea concertata a unor persoane cu functii publice, parti din Insula Belina si Bratul Pavel (cu suprafata de 278,78 ha, respectiv 45 ha), situate in albia minora a Dunarii, au trecut ilegal din proprietatea statului in proprietatea judetului Teleorman si in administrarea Consiliului Judetean Teleorman, pentru ca, doar la cateva zile, sa fie inchiriate tot ilegal unei firme private”, preciza DNA.
In acelasi dosar, procurorul-sef al DNA, Laura Codruta Kovesi, a cerut sesizarea Camerei Deputatilor pentru formularea cererii de efectuare a urmaririi penale fata de Rovana Plumb, fost ministru al Mediului si Schimbarilor Climatice la data faptei, in legatura cu savarsirea complicitatii la abuz in serviciu.
Potrivit procurorilor anticoruptie, pentru realizarea transferului de proprietate au fost adoptate HG 943/2013, act cu caracter individual, precum si HG 858/2013, act cu caracter normativ, prin care au fost incalcate prevederi din Constitutie, Legea apelor 107/1996, Legea 213/1998 privind bunurile proprietate publica, OUG 107/2002 privind infiintarea Administratiei Nationale Apele Romane, Legea 115/1999 a responsabilitatii ministeriale si Legea 24/2000 privind normele de tehnica legislativa.
Pe 12 octombrie, in contextul anchetei demarate de DNA, Sevil Shhaideh si Rovana Plumb si-au anuntat demisiile din functiile detinute in Guvern, dupa o sedinta a Comitetului Executiv National al PSD.
Comisia juridica a Camerei Deputatilor a avizat negativ, pe 16 octombrie, solicitarea DNA referitoare la incuviintarea efectuarii urmaririi penale a fostului ministru al Mediului, Rovana Plumb. In ziua urmatoare, plenul Camerei Deputatilor a respins solicitarea – 99 voturi pentru si 184 voturi impotriva.
In acelasi context, presedintele Senatului, Calin Popescu-Tariceanu, a cerut CCR sa constate si sa solutioneze conflictul juridic de natura constitutionala intre Guvern, pe de o parte, si Ministerul Public – Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, Directia Nationala Anticoruptie, pe de alta parte, ca urmare a cercetarii legalitatii hotararilor Executivului prin care parti din Insula Belina si Bratul Pavel au trecut din proprietatea statului in cea a judetului Teleorman.
Pe 23 noiembrie, CCR a respins cererea presedintelui Senatului si a constatat ca hotararile Guvernului din dosarul Belina sunt acte administrative individuale, care pot face obiectul cercetarii in legatura cu stabilirea existentei unor fapte penale care au precedat sau insotit adoptarea/emiterea lor.
Dosarul Tel Drum: Liviu Dragnea urmarit penal pentru constituire de grup infractional, abuz in serviciu si infractiuni referitoare la fraudare de fonduri europene
DNA a anuntat pe 13 noiembrie ca presedintele Camerei Deputatilor, Liviu Dragnea, este urmarit penal pentru constituire de grup infractional, abuz in serviciu si infractiuni referitoare la fraudare de fonduri, fapte savarsite in dosarul ‘Tel Drum’ in calitate de presedinte al Consiliului Judetean Teleorman.
In dosar mai sunt urmarite penal alte opt persoane, pentru fapte similare.
DNA precizeaza ca dosarul s-a constituit pe baza unei sesizari OLAF, transmisa la 30 septembrie 2016, privind suspiciunea savarsirii mai multor infractiuni, intre care obtinerea nelegala, pe baza de documente false, a unor finantari din fonduri europene pentru lucrari de reabilitare de drumuri judetene.
„Suspectul Liviu Dragnea, presedinte al CJ Teleorman, a initiat un grup infractional organizat care actioneaza si in prezent si din care au facut si fac parte functionari ai institutiilor din administratia publica si persoane din mediul de afaceri. Grupul, initiat in anul 2001, are ca principal scop obtinerea, in mod fraudulos, a unor sume importante din contractele finantate din fonduri publice (nationale si europene), prin comiterea unor infractiuni de abuz in serviciu, de fraudare a fondurilor europene, de evaziune fiscala, spalarea banilor si folosirea de informatii ce nu sunt destinate publicitatii ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informatii”, sustin procurorii.
Pe 21 noiembrie, procurorii anticoruptie au instituit masuri asiguratorii asupra bunurilor mobile si imobile detinute de Liviu Dragnea si de ceilalti suspecti din dosarul Tel Drum.
Masurile au fost dispuse pentru recuperarea prejudiciului din dosar, estimat la peste 127 de milioane de lei. In cazul lui Liviu Dragnea, a fost instituit sechestru asigurator si poprire asiguratorie pana la concurenta sumei de 127.547.366,34 de lei „asupra tuturor bunurilor mobile si imobile, actiunilor si partilor sociale detinute de acesta in cadrul persoanelor juridice de drept privat, asupra sumelor de bani din conturile bancare, precum si asupra sumelor de bani datorate acestuia cu orice titlu, de catre terte persoane, inclusiv sumele datorate cu titlu de chirie”.
Dragnea a depus la ICCJ, prin avocatii sai, o contestatie impotriva sechestrului pus de DNA, insa aceasta a fost respinsa de instanta pe 29 noiembrie.
Tel Drum si oamenii de afaceri Petre Pitis si Mircea Visan, reprezentanti ai firmei, trimisi in judecata in dosarul privind fraudarea fondurilor europene, cu un prejudiciu de peste un milion de euro
Potrivit anuntului DNA din 27 decembrie, acuzatia este de folosire sau prezentare cu rea-credinta de documente ori declaratii false, inexacte sau incomplete, daca fapta are ca rezultat obtinerea pe nedrept de fonduri europene, cu consecinte deosebit de grave.
In acelasi dosar au fost trimisi in judecata SC WFA Impex SRL si Ion Florian, reprezentantul acesteia, dar si Neda Florea, reprezentant al Tel Drum SA, fiecare pentru complicitate.
Conform rechizitoriului, in 2015 MFE a admis la contractare un proiect propus de Tel Drum in cadrul programului „Cresterea Competitivitatii Economice”, finantat din fonduri europene, societatea urmand sa achizitioneze o ‘statie mobila de mixturi asfaltice pentru cresterea competitivitatii economice.
Sursa citata arata ca, in 2 septembrie 2015, Tel Drum SA a publicat anuntul de achizitie, iar in urma derularii etapelor a fost declarata castigatoare firma WFA Impex SRL. Dupa depunerea cererii de rambursare in februarie 2016 beneficiarul Tel Drum a primit in cadrul proiectului peste 4,8 milioane lei, suma apropiata de valoarea maxima eligibila, din care aproximativ 4,2 milioane provenind din fonduri europene.
Procurorii sustin ca au fost incalcate, pe de o parte, regulile privind derularea procedurii de atribuire a contractului de furnizare si, pe de alta parte, au fost intocmite documente care atestau fapte si imprejurari nereale, in sensul ca au simulat procedura de atribuire, reprezentantii Tel Drum SA fiind in realitate cei care au negociat pretul si conditiile achizitiei, in timp ce WFA Impex SRL a fost doar un interpus scriptic.
DNA a precizat ca si acest dosar are la baza o sesizare a Oficiului National de Prevenire si Combatere a Spalarii Banilor, inregistrata la data de 16 mai 2017.
Dinu Pescariu si Claudiu Florica, inculpati intr-un nou dosar privind licentele Microsoft; DNA cere avizul necesar urmaririi penale fata de fostul ministru Gabriel Sandu
Procurorii DNA au dispus pe 10 aprilie punerea in miscare a actiunii penale si masura controlului judiciar pentru 60 de zile fata de cinci inculpati, printre care Dinu Pescariu si Claudiu Florica, intr-un nou dosar privind licentele Microsoft. Cei doi, reprezentanti in fapt/drept ai D.Con-Net AG, erau cercetati pentru instigare la abuz in serviciu cu obtinere de foloase necuvenite pentru sine sau pentru altul.
Procurorul sef al DNA a transmis procurorului general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie cererea si referatul in vederea sesizarii Presedintelui Romaniei, pentru solicitarea avizului necesar urmaririi penale fata de Gabriel Sandu, la data faptelor ministru al Comunicatiilor si Societatii Informationale, pentru infractiunea de abuz in serviciu cu obtinere de foloase necuvenite pentru sine sau pentru altul.
Potrivit DNA, faptele au fost comise in contextul in care, luna aprilie a anului 2009, expira contractul comercial de inchiriere licente Microsoft. Gabriel Sandu, in calitate de ministru al Comunicatiilor si Societatii Informationale, a optat pentru varianta incheierii unui nou contract de inchiriere software, fapt care nu se putea realiza, conform legislatiei in vigoare, decat prin organizarea unei licitatii publice. Prejudiciul din dosar se ridica la 51.396.344 de euro, reprezentand diferenta dintre suma platita de minister si suma care a fost facturata de catre furnizorul de licente catre SC Dim Soft SRL, fiind creat totodata un folos necuvenit in favoarea D.Con-Net AG.
Pe 27 septembrie, procurorii anticoruptie au dispus trimiterea in judecata a lui Gabriel Sandu, aflat in executarea unei pedepse privative de libertate, pentru abuz in serviciu, a lui Claudiu Ionut Florica, la data faptelor reprezentant al D.Con-Net AG, si a lui Dinu Mihail Pescariu, la data faptelor reprezentant al D.Con-Net AG, pentru instigare la abuz in serviciu daca functionarul public a obtinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit si spalare a banilor, dar si a lui Calin Tatomir, la data faptelor director general Microsoft Romania SRL, pentru complicitate la abuz in serviciu daca functionarul public a obtinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit si spalare a banilor.
Anterior, pe 13 septembrie, procurorii anticoruptie l-au trimis in judecata si pe Valerian Vreme, la data faptelor ministru al Tehnologiei Informatiei si Comunicatiilor, pentru abuz in serviciu daca functionarul public a obtinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, intr-un dosar privind licentele Microsoft.
„In perioada septembrie 2010 – februarie 2012, Vreme Valerian, in calitate de ministru al Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiei, cu incalcarea dispozitiilor legale privind achizitiile publice, a incheiat, fara organizarea unei licitatii publice, cu D.Con-Net AG, lider al unei asocieri de firme, un contract ce avea ca obiect inchirierea, pe o durata de 16 luni si 13 zile, cu optiune de cumparare, a drepturilor neexclusive de utilizare a produselor software Microsoft in scoli. Acest lucru s-a intamplat in conditiile in care Acordul-cadru de furnizare nr. 32/12.08.2009 nu permitea incheierea unui astfel de contract subsecvent”, a anuntat atunci DNA.
Dosarul campaniei electorale pentru alegerile prezidentiale din 2009 – Elena Udrea, Ioana Basescu si Dan Andronic trimisi in judecata
Mai multe persoane, printre care Elena Udrea, Ioana Basescu si Dan Andronic, au fost trimise in judecata de procurorii DNA pe 25 mai, in dosarul privind finantarea campaniei electorale pentru alegerile prezidentiale din 2009.
Elena Udrea, la data faptelor ministru al Dezvoltarii Regionale si Turismului, implicata direct in campania lui Traian Basescu, candidat la alegerile prezidentiale din 2009, a fost trimisa in judecata pentru savarsirea infractiunilor de instigare la luare de mita (2 fapte) si spalare a banilor (5 fapte), potrivit DNA. De asemenea, Ioana Basescu, notar public, fiica fostului presedinte Traian Basescu, a fost deferita justitiei pentru instigare la delapidare si instigare la spalarea banilor (2 fapte), iar jurnalistul Dan Andronic pentru marturie mincinoasa si favorizarea faptuitorului.
In dosar au mai fost trimisi in judecata Gheorghe Nastasia, la data faptei secretar general al Ministerului Dezvoltarii, acuzat de luare de mita; Victor Tarhon, fost presedinte al Consiliului Judetean Tulcea, acuzat de luare de mita, Ioan Silviu Wagner, la data faptei director general al unei societati comerciale cu capital majoritar de stat, acuzat de delapidare.
Procurorii sustin ca in cursul anului 2009, in contextul campaniei electorale pentru alegerile prezidentiale, au fost colectate sume de bani provenite din infractiuni de coruptie, delapidare si evaziune fiscala care au fost folosite ulterior pentru plata unor servicii prestate in campania electorala.
„Legatura dintre persoanele care obtineau banii pe cale nelegala si prestatorii de servicii legate de campanie era realizata de inculpata Udrea Elena Gabriela. Aceasta conducea un staff de campanie informal al unuia dintre candidati si, din aceasta pozitie, coordona atat achizitiile de servicii de campanie, cat si persoanele care au actionat ca intermediari pentru platile realizate, astfel incat sumele de bani sa ajunga la societatile prestatoare. Remiterea foloaselor infractionale s-a disimulat prin contracte fictive incheiate cu firme care prestau in realitate servicii in cadrul campaniei electorale, respectiv publicitate stradala, tiparire de afise, reclame publicate in mass-media, realizarea unor pagini de internet, monitorizarea presei, organizarea de spectacole si prestarea de servicii de consultanta”, arata DNA.
DNA a anuntat, pe 20 decembrie, ca i-a trimis in judecata, intr-un nou dosar, pe Elena Udrea si Dan Andronic, sub acuzatiile de trafic de influenta si spalare a banilor, respectiv marturie mincinoasa.
Elena Udrea este acuzata ca a acceptat promisiunea facuta prin intermediari de un om de afaceri, in anul 2011, de a primi suma de 5 milioane de dolari pentru a-si exercita influenta asupra factorilor de decizie din cadrul Ministerului Economiei si Hidroelectrica, in vederea mentinerii, in conditiile deja negociate, a contractelor pe care societatea omului de afaceri le incheiase cu compania producatoare de energie.
„Din suma promisa, inculpata a primit, in noiembrie 2011, in scopul aratat, prin intermediari, 3.800.000 de dolari, dar si o creanta de 900.000 de euro; creanta reprezenta o suma pe care o firma a omului de afaceri o imprumutase unui tert si care era garantata cu parti sociale ale unei societati comerciale care detinea doua publicatii”, preciza DNA.
Procurorii mai sustin ca, pentru a ascunde ca era beneficiara reala a creantei de 900.000 euro, care i-ar fi conferit pe cale de consecinta si puterea de a influenta activitatea societatii cu activitate media, Udrea a preluat aceasta creanta de la firma controlata de omul de afaceri prin interpunerea unei alte firme paravan, apartinand unei cunostinte.
In cazul lui Dan Andronic, DNA mentioneaza ca, atunci cand a fost audiat ca martor, a facut afirmatii mincinoase cu privire la aspectele esentiale ale cauzei.
Gheorghe Stefan trimis in alte doua dosare – fraudarea Postei Romane si sponsorizarea echipei Ceahlaul Piatra Neamt
Gheorghe Stefan, fost primar al municipiului Piatra Neamt, a fost trimis in judecata de procurorii anticoruptie, pe 3 martie, acuzat de trafic de influenta, intr-un nou dosar privind fraudarea Postei Romane, prejudiciul in acest caz fiind de peste 2 milioane de lei.
Alaturi de fostul edil a fost trimis in judecata Cosmin Dragos Mihailescu – la data faptei director al sucursalei „Fabrica de Timbre” din cadrul Companiei Nationale Posta Romana SA (CNPR) – pentru abuz in serviciu daca functionarul public a obtinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, cu consecinte deosebit de grave si in forma continuata.
Au mai fost deferiti justitiei omul de afaceri Marian Constantinof, pentru spalare de bani si complicitate la abuz in serviciu, cu consecinte deosebit de grave si in forma continuata, Mihai Chebac – la data faptei sef al Directiei dezvoltare din cadrul CNPR – si Dorin Laurian Firuti, la data faptei administrator al SC Romkuvert SRL si SC Romkuvert IND SRL, ambii pentru complicitate la abuz in serviciu daca functionarul public a obtinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, cu consecinte deosebit de grave si in forma continuata.
Potrivit anchetatorilor, in iulie – august 2009, Gheorghe Stefan, primarul municipiului Piatra Neamt si vicepresedinte al unui partid politic, i-a propus lui Marian Constantinof ca, in schimbul unor sume de bani, isi va folosi influenta pe langa reprezentantii CNPR astfel incat sucursala „Fabrica de Timbre” CNPR sa le atribuie unor societati controlate de omul de afaceri, contracte avand ca obiect furnizarea de hartie. Valoarea totala a prejudiciului cauzat CNPR SA prin activitatea infractionala este de 2.215.678 lei, suma cu care aceasta s-a constituit parte civila.
In 28 decembrie, DNA a anuntat trimiterea in judecata a lui Gheorghe Stefan, pentru trafic de influenta, in legatura cu sponsorizarea echipei de fotbal FC Ceahlaul Piatra Neamt de catre o firma care avea contracte cu Hidroelectrica.
Potrivit DNA, la inceputul anului 2010, Gheorghe Stefan a pretins de la directorul unei societati cu activitate in constructii ca aceasta sa sponsorizeze echipa de fotbal FC Ceahlaul Piatra Neamt cu un procentaj de 3% din sumele pe care firma urma sa le incaseze in baza unui contract incheiat cu Hidroelectrica SA – Sucursala Hidrocentrale Bistrita, avand ca obiect lucrari pe raul Siret. In schimbul banilor, Gheorghe Stefan a promis ca va interveni pe langa functionari din conducerea Hidroelectrica. In temeiul solicitarii lui Stefan, in perioada 2010 – 2011, intre FC Ceahlaul Piatra Neamt si societate au fost incheiate sapte contracte de reclama si publicitate in temeiul carora au fost emise noua facturi fiscale si a fost achitata, suma de 998.000 lei, in conditiile in care nu exista niciun document privind executarea obligatiilor asumate de prestator.
Gheorghe Stefan are o condamnare definitiva de 6 ani inchisoare in dosarul „Microsoft”, din care a executat un an, fiind eliberat conditionat in septembrie 2017. El mai are alte doua condamnari, care nu sunt definitive, respectiv 8 ani si 2 luni inchisoare intr-un dosar legat de fraudarea Companiei Nationale Posta Romana si 3 ani inchisoare pentru finantarea ilegala a PDL.
Dosar ANRP – sapte fosti membri ai Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despagubirilor din cadrul Autoritatii urmariti penal
Pe 30 martie, procurorii anticoruptie au dispus inceperea urmaririi penale fata de fosti membri ai Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despagubirilor din cadrul ANRP – Ingrid Zaarour (presedinte), Remus Virgil Baciu (vicepresedinte), Mihnea Remus Iuoras (vicepresedinte), Ingrind Mocanu, Constantin Catalin Canangiu, Marko Attila Gabor si Theodor Catalin Nicolescu -, acuzati de savarsirea infractiunii de abuz in serviciu, in legatura cu acordarea unor despagubiri pentru un teren a carui valoare a fost mult supraevaluata.
De asemenea, au fost pusi sub acuzare expertii evaluatori Gheorghe Visoiu si Doina Tudose, pentru savarsirea infractiunii de complicitate la infractiunea de abuz in serviciu.
Conform DNA, la 14 octombrie 2008, suspectii Ingrid Zaarour, Remus Virgil Baciu, Mihnea Remus Iuoras, Ingrind Mocanu, Constantin Catalin Canangiu, Marko Attila Gabor si Theodor Catalin Nicolescu au aprobat, cu incalcarea legii, raportul de evaluare intocmit de Doina Tudose, evaluator la o societate, pentru un teren care a facut obiectul unui dosar de despagubire, desi se impunea trimiterea dosarului spre reevaluare.
Terenul in suprafata de 1.250 mp a fost evaluat la valoarea de 9.492.800 lei (2.638.800 euro la cursul de schimb de la acea data), de trei ori mai mult decat valoarea reala a terenului, arata procurorii.
Control la DNA; concluzia IJ, activitatea manageriala a conducerii a fost eficienta
Inspectorul sef al Inspectiei Judiciare a semnat, pe 3 iulie, ordinele pentru efectuarea controalelor privind eficienta manageriala la Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie si Directia Nationala Anticoruptie – Structura centrala. Cele doua controale au fost incluse in calendarul de activitati aferent anului in curs ca urmare a propunerii ministrului Justitiei, Tudorel Toader, concluziile rapoartelor de control urmand sa fie inaintate Sectiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM).
Controlul la DNA a inceput pe 17 iulie, urmand sa se desfasoare pana pe 11 august. Ulterior s-a decis prelungirea verificarilor pana pe 25 august, avand in vedere ca volumul de activitate real il depasea pe cel previzionat de inspectori.
Pe 31 august, ministrul Justitiei, Tudorel Toader, afirma ca se incearca blocarea raportului Inspectiei Judiciare in cazul controlului efectuat la DNA, in conditiile in care in CSM s-ar pregati o evaluare la nivelul institutiei de control si revocarea conducerii.
La inceputul lunii septembrie, mai multe note si memorii pe tema controlului efectuat de Inspectia Judiciara la DNA au fost depuse la CSM. Potrivit purtatorului de cuvant al institutiei, Stefan Lucaciuc, o nota a fost trimisa de inspectorul Elena Radescu, o alta de catre ea si doua colege din echipa de control care ii sustin punctul de vedere, iar o a treia de ceilalti membri ai echipei care a efectuat verificarile la DNA.
La CSM a fost inregistrat, anterior, un memoriu transmis de DNA, care se refera la aceeasi actiune de control. Exista, de asemenea, si un punct de vedere al inspectorului sef al IJ pe marginea procesului verbal ce contine concluziile preliminare ale verificarilor efectuate.
Sectia pentru procurori a CSM a stabilit, pe 7 septembrie, ca analiza memoriilor si notelor transmise de Laura Codruta Kovesi, de coordonatorul si de membrii echipei care a facut controlul la DNA, sa fie facuta in acelasi timp cu discutarea raportului de control al Inspectiei Judiciare.
Inspectia Judiciara a anuntat, pe 26 septembrie, ca a finalizat raportul privind rezultatele controlului, precizand ca acesta a fost transmis DNA pentru a formula obiectii pana pe data de 2 octombrie.
Pe 5 octombrie, Inspectia Judiciara a transmis Sectiei pentru procurori a CSM raportul privind rezultatele controlului managerial desfasurat la DNA. In ziua urmatoare, DNA a transmis, printr-un comunicat, ca dezaproba modul in care conducerea Inspectiei Judiciare a gestionat datele din raportul de control, mentionand ca in spatiul public au aparut informatii prezentate ca fiind concluzii ale raportului, in conditiile in care documentul nu era finalizat.
Incepand din 12 octombrie, toate partile implicate – membrii echipei de control, conducerea Inspectiei Judiciare si procurorul sef al DNA – au fost audiate in cadrul Sectiei pentru procurori a CSM, unde si-au putut expune punctele de vedere cu privire la modul in care s-a desfasurat controlul.
Sectia pentru procurori a CSM a aprobat pe 26 octombrie, cu observatii, raportul Inspectiei Judiciare privind controlul efectuat la DNA, concluzia fiind ca activitatea manageriala a conducerii a fost eficienta.
De asemenea, CSM a dispus efectuarea unui control la DNA in vederea remedierii deficientelor constatate la nivelul Sectiei de combatere a infractiunilor asimilate infractiunilor de coruptie, prin care sa se verifice situatia cauzelor mai vechi de un an de la data primei sesizari, precum si situatia cauzelor repartizate spre solutionare procurorilor Doru Tulus si Mihaiela Iorga Moraru.
Sectia pentru procurori a dispus si excluderea din continutul raportului a aspectelor care fac obiectul unor sesizari din oficiu ale Inspectiei Judiciare privind comiterea unor potentiale abateri disciplinare.
„Au fost respinse observatiile conducerii Inspectiei Judiciare, acestea din urma neavand rolul de armonizare a unor aspecte neunitare ale raportului. De asemenea, odata cu adoptarea raportului au fost admise o parte dintre obiectiunile formulate de catre unitatea de parchet supusa controlului”, a mai anuntat CSM.
Sectia pentru procurori a formulat si o serie de propuneri de natura a clarifica aspectele insuficient analizate in cuprinsul raportului de control, dar si aspecte ulterioare aparute in spatiul public. S-a decis inclusiv verificarea aspectelor aparute in spatiul public cu privire la existenta unor inscrisuri olografe preconstituite si care au putut forma obiectul unor analize separate ale inspectorilor judiciari. In plus, s-a dispus verificarea aspectelor aparute in spatiul public cu privire la analizarea altor dosare decat cele aferente perioadei 2016 – 1 iulie.
Sectia pentru procurori a mai hotarat evaluarea declaratiilor luate procurorilor care nu mai activeaza in DNA prin compararea cu declaratiile tuturor procurorilor care in prezent isi desfasoara activitatea in cadrul Sectiei judiciare. Totodata, s-a dispus efectuarea, in termen de 6 luni, a unui control la Sectia Judiciara a DNA, care sa includa o analiza detaliata cu privire la situatia achitarilor definitive in perioada 2016 – semestrul I 2017, in raport de data sesizarii primei instante si momentul pronuntarii solutiei definitive.
Ministrul Justitiei, Tudorel Toader, a afirmat ca el este cel care va formula concluzia raportului intocmit dupa control, adaugand ca, in conditiile in care opiniile membrilor comisiei de control au fost impartite, lui ii revine rolul de „a inclina balanta” catre o concluzie finala.
Intrebat daca, in ipoteza in care va ajunge la concluzia ca procurorul sef al DNA trebuie schimbat din functie, crede ca va putea sa-l convinga pe presedintele Klaus Iohannis de necesitatea unei asemenea decizii, ministrul a raspuns: „Nici intr-un caz, intr-o atare ipoteza, ministrul Justitiei nu se duce sa convinga, argumentele pro sau contra trebuie sa convinga”.
Iti place aktual24.ro? Urmareste fluxul de stiri aktual24.ro si pe Facebook
O noua experienta cu AK-24. Descarca aplicatia Aktual24 din App Store pentru iPhone si din Google Play pentru Android.
