Raportul complet cu care Laura Codruta Kovesi l-a ingenuncheat pe Tudorel Toader in fata CSM. Fiecare acuzatie a ministrului este desfiintata

news

DNA a dat publicitatii raportul pe care Laura Codruta Kovesi l-a prezentat in sedinta CSM ca reactie la solicitarea lui Tudorel Toader de revocare a sa din fruntea DNA.

PUNCT DE VEDERE fata de propunerea formulata de ministrul Justitiei privind revocarea din functia de procuror sef al Directiei Nationale Anticoruptie

Potrivit dispozitiilor art. 54 alin. 4 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor, revocarea procurorilor din functiile de conducere se face de catre Presedintele Romaniei, la propunerea ministrului Justitiei, pentru motivele prevazute la art. 51 alin. (2) care se aplica in mod corespunzator.
Astfel, propunerea de revocare din functia de procuror sef este intemeiata pe dispozitiile art. 51 alineatul 2 lit. b din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor, respectiv „exercitarea necorespunzatoare a atributiilor manageriale privind organizarea eficienta, comportamentul si comunicarea, asumarea responsabilitatilor si aptitudinile manageriale”.

Consideratii generale

In motivarea acestei propuneri, ministrul Justitiei a depus documentul intitulat „Raport privind activitatea manageriala de la Directia Nationala Anticoruptie” inregistrat la Ministrul Justitiei cu nr. 17472/22.02.2018.
In partea introductiva a raportului este precizat ca „raportul de fata reprezinta luarea de pozitie a ministrului Justitiei determinata de rolul sau constitutional” si „priveste activitatea manageriala desfasurata de catre procurorul sef al DNA” in „perioada de referinta februarie 2017 – februarie 2018”.
Totodata, se sustine ca „s-a realizat o analiza privind organizarea eficienta, comportamentul, comunicarea, asumarea responsabilitatilor si aptitudinile manageriale ale procurorului sef DNA”.

Ministrul Justitiei a consemnat in raport ca analiza a fost realizata avand la baza urmatoarele:

1. „Raportul de evaluare a eficientei manageriale si a modului de indeplinire a obligatiilor procurorului sef al DNA ca urmare a pronuntarii de catre Curtea Constitutionala a Romaniei a Deciziei nr. 68 din 27 februarie 2017 prin care s-a constatat un conflict de natura constitutionala intre Ministerul Public-Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie –Directia Nationala Anticoruptie si Guvernul Romaniei”,

2. „Raportul Directiei de inspectie judiciara pentru procurori privind controlul efectuat in baza Ordinului nr. 71 din 3 iulie 2017 al inspectorului sef al Inspectiei Judiciare”, in forma publicata pe site-ul Inspectiei judiciare cu titlul „Raport privind eficienta manageriala si modul de indeplinire a atributiilor ce decurg din legi si regulamente, de catre conducerea structurii centrale a Directiei Nationale Anticoruptie precum si respectarea normelor procedurale si regulamentare de catre procurori si personalul auxiliar de specialitate din cadrul parchetului vizat” inregistrat cu nr. 5115/IJ/982/DIP/2017 emis in 15 septembrie 2017,

3. „Acumularile de la inceputul perioadei de referinta si pana in prezent, pe analiza faptelor, actiunilor concrete, inclusiv a declaratiilor publice ale procurorului sef al DNA reflectate in documente ale autoritatilor publice”.

Raportul de evaluare al ministrului Justitiei contine un numar de 20 de motive care au stat la baza deciziei de propunere a revocarii, cu privire la care, niciodata, ministrul Justitiei nu a cerut un punct de vedere sau date ori informatii legate de aspectele pe care le-a evaluat.

Perioada de evaluare la care ministrul Justitiei a facut referire in continutul raportului pe care si-a intemeiat propunerea de revocare din functia de procuror sef este indicata ca fiind februarie 2017 – februarie 2018, dar motivele propunerii de revocare au in vedere si concluziile controlului efectuat de Inspectia Judiciara, control care a vizat activitatea manageriala din anul 2016 si semestrul I 2017.
Avand in vedere aceste aspecte, va depun Raportul privind activitatea manageriala desfasurata ca procuror sef in perioada 2016 – semestrul I 2017 care contine masurile manageriale dispuse privind organizarea eficienta a activitatii DNA si rezultatele obtinute ca urmare a implementarii acestor masuri, raport care a fost predat si echipei de inspectori judiciari din cadrul Inspectiei Judiciare cu ocazia controlului desfasurat in anul 2017.

Acest raport este relevant intrucat ministrul Justitiei si-a motivat propunerea de revocare din functie preluand argumente din continutul unui raport al Inspectiei Judiciare in forma emisa in 15 septembrie 2017, desi prin Hotararea nr. 686 din 31 octombrie 2017 a Sectiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii s-au aprobat doar partial concluziile din acel raport al Inspectiei Judiciare.
Inainte de a prezenta argumentele prin care dovedesc ca motivele pentru care se propune revocarea din functie nu sunt intemeiate si nici reale, voi prezenta cateva din rezultatele obtinute ca urmare a implementarii masurilor manageriale descrise in raportul pentru perioada 2016 – semestrul I 2017.

In anul 2016, urmare a masurilor manageriale dispuse au fost obtinute cele mai impresionante rezultate de la infiintarea DNA:
– cel mai mare numar de cauze trimise la instante prin rechizitorii si acorduri de recunoastere a vinovatiei;
– cel mai mare numar de inculpati trimisi in judecata;
– cea mai mare valoare a masurilor asiguratorii instituite;
– au fost instituite, pentru prima data de la infiintarea directiei, masuri asiguratorii asupra unor bunuri imobile situate in strainatate.
Pentru a evidentia in mod sintetic si clar aceste cresteri ale indicatorilor de cantitate si calitate voi efectua o analiza comparativa a datelor statistice.
Numarul rechizitoriilor a crescut in fiecare an1.

Numarul inculpatilor trimisi in judecata a crescut in fiecare an.

Masurile privind infiintarea si operationalizarea Compartimentului de investigatii financiare si stabilirea ca prioritate in activitate in fiecare an a recuperarii prejudiciilor si aplicarii confiscarii extinse au dus la instituirea unor masuri asiguratorii din ce in ce mai mari.
In anul 2016 s-au instituit masuri asiguratorii de peste jumatate de miliard de euro, cea mai mare valoare de la infiintarea institutiei.

Calitatea si obiectivitatea dosarelor instrumentate s-a reflectat si in numarul condamnarilor obtinute si in numarul redus de achitari. Masurile dispuse au dus la mentinerea procentului de achitari la aproximativ 10% in ultimii ani.

Analiza motivelor invocate in propunerea de revocare

1. Situatie fara precedent in cadrul raporturilor dintre autoritatile publice din Romania: intr-un singur an trei conflicte juridice de natura constitutionala in care Directia Nationala Anticoruptie prin conducerea acesteia a fost chemata in fata instantei constitutionale la sesizarea altor autoritati publice care au invocat incalcari ale competentelor lor de catre DNA si comportamentul lipsit de loialitate constitutionala al procurorului sef DNA.

Ministrul Justitiei a motivat ca se impune revocarea din functia de procuror sef, deoarece acest motiv constituie „un comportament reprezentand incalcarea sistematica a Constitutiei”.
Pe site-ul Curtii Constitutionale la sectiunea „Decizii de admitere” sunt afisate 50 de decizii de admiterea exceptiilor referitoare la diferite dispozitii legale, printre care si doua dintre deciziile de admitere a conflictelor de natura constitutionala amintite de ministrul Justitiei.2

Este evident ca, uneori, lipsa de previzibilitate a legislatiei poate duce la interpretarea diferita a unor dispozitii legale si ulterior la pronuntarea unor decizii de admitere a unor exceptii de neconstitutionalitate sau la declansarea unor conflicte juridice de natura constitutionala.

Asa cum, chiar ministrul Justitiei a aratat, cele doua conflicte din anul 2017 nu sunt unice, fiind constatate in ultimii ani 13 astfel de conflicte de constitutionalitate, o parte dintre ele implicand autoritati din sistemul judiciar.

Este de remarcat ca nu a existat nicio situatie in care sa se fi solicitat sanctionarea ori schimbarea din functie a persoanelor care au condus aceste institutii, ori celor care conduc autoritatea legislativa care a adoptat dispozitiile legale contrare Constitutiei.

Chiar ministrul Justitiei sustine in „Raportul de evaluare a eficientei manageriale si a modului de indeplinire a obligatiilor procurorului sef al DNA ca urmare a pronuntarii de catre Curtea Constitutionala a Romaniei a Deciziei nr. 68 din 27 februarie 2017”3 ca „solutia de constatare a unui conflict juridic de natura constitutionala si conduita de urmat pentru autoritatea care a actionat s-a declansat si realizat remediul constitutional corespunzator”.

Faptul ca, din 13 constatari ale conflictelor de constitutionalitate in ultimii 14 ani, in doua cazuri s-a stabilit ca DNA s-a aflat in conflict cu alte institutii ale statului, nu poate constitui o incalcare sistematica a Constitutiei.

Mai mult decat atat, „incercand o clarificare a sintagmei conflict juridic de natura constitutionala intre autoritatile publice, Comisia de la Venetia a spus ca este vorba de fapt de conflicte de competenta pozitive sau negative intr-un caz concret”.4 Astfel, prin analogie, conflicte de competenta exista in mod frecvent si intre instantele judecatoresti sau parchete, iar rezolvarea acestor conflicte de competenta se face de catre instanta ierarhic superioara. Nicicand nu s-a pus problema sanctionarii unui judecator sau procuror pentru ca s-a considerat competent sa solutioneze o cauza.

Mai mult, potrivit art. 147 alin 4 din Constitutie deciziile sunt general obligatorii si au putere numai pentru viitor.

Ca atare, ministrul Justitiei nu poate aplica retroactiv efectele unei decizii a Curtii Constitutionale de la sine putere si sa reproseze unui magistrat ca nu a prevazut ce decizii vor fi pronuntate si cum vor fi motivate pentru a-si adapta comportamentul institutional.

2. Decizia nr. 68/2017 a Curtii Constitutionale – Directia Nationala Anticoruptie a actionat ultra vires si-a arogat o competenta pe care nu o poseda

Ministrul Justitiei a motivat ca se impune revocarea din functia de procuror sef deoarece „exercitarea conducerii unei institutii cu incalcarea limitelor de competenta ale acesteia se incadreaza intre motivele care justifica revocarea”.

Decizia nr. 68 din 27 februarie 2017 prin care s-a constatat un conflict de natura constitutionala intre Ministerul Public-Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie – Directia Nationala Anticoruptie si Guvernul Romaniei este o premiera in justitia romaneasca.

A fost prima data cand o decizie a Curtii Constitutionale a analizat temeinicia unei sesizari penale, competenta exclusiva pana la acel moment a organelor judiciare.

Anterior acestei decizii, nici dispozitiile legale, nici practica organelor judiciare si nici doctrina juridica nu excludeau savarsirea infractiunilor de favorizarea faptuitorului ori folosirea influentei sau autoritatii de catre o persoana ce detine o functie de conducere intr-un partid in scopul obtinerii pentru sine sau pentru altul de foloase necuvenite prin promovarea sau adoptarea unor acte normative.

Prin Decizia nr. 68/2017, Curtea Constitutionala a stabilit ca dispozitiile constitutionale referitoare la separarea puterilor in stat impun ca dispozitia derogatorie prevazuta de legiuitor pentru infractiunea de conflict de interese, respectiv in cazul emiterii, aprobarii sau adoptarii actelor normative, sa fie aplicata prin analogie si cu privire la alte infractiuni, dintre care a mentionat favorizarea faptuitorului si folosirea influentei sau autoritatii de catre o persoana ce detine o functie de conducere intr-un partid in scopul obtinerii pentru sine sau pentru altul de foloase necuvenite.

Consfintirea acestei metode de interpretare de catre Curtea Constitutionala nu putea fi prevazuta anterior emiterii deciziei de nici un magistrat, procuror sau judecator.
Ministrul Justitiei sustine ca am condus institutia „prin incalcarea limitelor de competenta”, desi la data inregistrarii la DNA a plangerii penale despre care se face vorbire, aceasta decizie nu era pronuntata, iar dispozitiile legale, jurisprudenta anterioara a Curtii Constitutionale si a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului au fost respectate in totalitate, dupa cum urmeaza:

Respectarea dispozitiilor legale

Principiul legalitatii presupune ca activitatea procurorului se bazeaza pe investigarea obligatorie, conform dispozitiilor procesual penale, in cazul unei sesizari care indeplineste cerintele prevazute de art. 288 Cod procedura penala. Prin urmare, orice sesizare adresata parchetului in unul din modurile de sesizare prevazute de dispozitiile art. 288 Cod procedura penala trebuie sa urmeze procedura prevazuta de lege, neputandu-se deroga sub nici o forma de la aceasta.

Respectarea jurisprudentei anterioare a Curtii Constitutionale

Principiul legalitatii in activitatea procurorilor este consacrat si de jurisprudenta constanta a Curtii Constitutionale care a statuat ca „ procurorii isi desfasoara activitatea pe baza principiilor legalitatii…DNA fiind magistratura speciala instituita pentru combaterea infractiunilor de coruptie5” sau „procurorul nu poate renunta la realizarea activitatilor de investigare a infractiunilor…avand obligatia de a strange probele necesare cu privire la existenta infractiunilor…deoarece Ministerul Public reprezinta interesele generale ale societatii6.
Acelasi aspect este retinut de Curtea Constitutionala si in decizia 236/19.04.2016 care a statuat ca organele de urmarire penala sesizate cu privire la savarsirea unei fapte penale de catre una sau mai multe persoane trebuie sa faca o minima verificare a sustinerilor din care sa rezulte atat existenta faptei si inexistenta vreunui caz care impiedica exercitarea actiunii penale, cat si suspiciunea rezonabila ca s-a savarsit o fapta prevazuta de legea penala

Respectarea jurisprudentei Inaltei Curti de Casatie si Justitie

In deciziile pronuntate, Inalta Curti de Casatie si Justitie statueaza ca procurorul are obligatia de a desfasura o ancheta efectiva pentru aflarea adevarului, inclusiv in situatiile in care sesizarea priveste adoptarea unor acte publicate in Monitorul Oficial. Sub acest aspect, sunt relevante considerentele sentintei penale nr. 529 din 4 iunie 2014 a Inaltei Curti de Casatie si Justitie care a aratat ca:
„Instanta constata ca in speta, desi exista obligatia de a desfasura o ancheta efectiva, nu au fost luate masuri rezonabile pentru investigarea faptelor reclamate. Cu toate ca obligatia investigarii faptelor este una de mijloace, si nu de rezultat, in cazul de fata lipseste ancheta insasi (nu exista niciun mijloc de investigare a plangerii)….Mai mult, in circumstante cum sunt cele in speta, in care plangerea vizeaza aspecte care decurg dintr-un act publicat in Monitorul Oficial, este de asteptat o rigoare mai mare din partea autoritatilor in ancheta desfasurata.”7.

Respectarea jurisprudentei Curtii europene a drepturilor omului

In jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului8 s-a statuat: „Pentru ca ancheta sa fie considerata «efectiva», trebuie, in principiu, sa fie apta sa duca la stabilirea faptelor cauzei si la identificarea si pedepsirea celor vinovati. Aceasta nu este o obligatie de rezultat, ci de mijloace, iar autoritatile trebuie sa reactioneze prompt la plangerile formulate. Orice nereguli ale anchetei care afecteaza posibilitatea de a stabili faptele si persoanele vinovate risca sa contravina acestui standard, iar cerinta de promptitudine si de termen rezonabil este implicita in acest context.”9

Procurorii de caz au respectat si jurisprudenta anterioara a Directiei Nationale Anticoruptie care a fost constanta in investigarea sesizarilor avand ca obiect imprejurarile adoptarii unor acte normative, asa incat, cercetarile in acest dosar au fost in concordanta cu aceasta jurisprudenta. Au mai fost inregistrate cauze cu acelasi obiect de investigare in anul 2007 (doua cauze), 2014 (o cauza) si 2015 (o cauza) astfel ca nu a existat nici un temei pentru a refuza inregistrarea unei plangeri penale formulata conform legii.

Cu privire la eventuale incalcari ale legii referitoare la normele de competenta a fost efectuata o verificare din partea Inspectiei Judiciare.
Prin rezolutia nr. 1704/IJ/319/DIP/2017 a Directiei de inspectie judiciara pentru procurori emisa in data de 6 iunie 2017 s-a dispus clasarea cu privire la procurorul sef al DNA referitor la presupuse abateri disciplinare.

Pe de alta parte, avand in vedere ca acest litigiu de constitutionalitate a vizat modalitatea de efectuare a urmaririi penale de catre procurorii investiti cu solutionarea cauzei, nu aveam nicio atributie de a cenzura deciziile investigative ale magistratilor, astfel incat nu poate fi retinuta o exercitare necorespunzatoare a atributiilor de management, care nu se refera la legalitatea actelor procesuale.

De altfel, raportul nu indica in ce modalitate as fi putut preveni nasterea conflictului fara a-mi incalca atributiile, in conditiile in care, la un punct subsecvent, mi se reproseaza, cu privire la acelasi dosar, ca nu as fi respectat independenta procurorilor.

3. Decizia nr. 611/2017 a Curtii Constitutionale – prin conduita sa procurorul sef al DNA nu numai ca inlatura a priori orice colaborare loiala cu autoritatea care exercita suveranitatea poporului – Parlamentul Romaniei, ci refuza sa participe la clarificarea unor aspecte legate de un eveniment de interes public; prin refuzul procurorului sef DNA este incalcata autoritatea Parlamentului Romaniei, organ reprezentativ al poporului

Ministrul Justitiei a motivat ca se impune revocarea din functia de procuror sef deoarece „in calitate de procuror sef al Directiei Nationale Anticoruptie a refuzat sa dea curs celor 3 invitatii si sa se prezinte in fata comisiei speciale de ancheta”.

In cursul anului 2017 am primit mai multe invitatii de a ma prezenta in fata „Comisiei speciale de ancheta a Senatului si Camerei Deputatilor pentru verificarea aspectelor ce tin de organizarea alegerilor din 2009 si de rezultatul scrutinului prezidential” si de a furniza informatii legate de obiectul de activitate al comisiei.

La toate invitatiile primite in perioada 07.06.2017 – 14.11.2017 am comunicat scris ca „nu detin informatii si/sau documente necesare clarificarii imprejurarilor si cauzelor in care s-au produs evenimentele supuse cercetarii parlamentare”, dupa cum urmeaza:
– La adresa nr. 4C-30/49/07.06.2017 privind invitatia pentru data de 14.06.2017, am comunicat scris prin adresa nr. 1404/C/2017 din data de 08.06.2017
– La adresa nr. 4C-30/64/13.06.2017 privind invitatia pentru data de 20.06.2017, am comunicat scris prin adresa nr.1404/C/2017 din 19.06.2017
– La adresa nr. 4C-30/77 din data de 06.07.2017 privind invitatia pentru data de 10.07.2017, am comunicat scris prin adresa nr.1404/C/2017 din 07.07.2017
– La adresa nr. 4C-30/85 din data de 27 iulie 2017, prin care mi s-au adresat doua intrebari de catre comisie, am comunicat scris prin adresa nr.1404/C/2017 din 11.08.2017.
– La adresa nr. 4C-30/139 din data de 13.11.2017 privind invitatia pentru data de 15.11.2017, am comunicat scris prin adresa nr.1404/C/2017 din 14.11.2017.

In raport cu aceste aspecte, s-a facut o verificare din partea Inspectiei Judiciare iar prin rezolutia cu nr. 4937/IJ/944/DIP/2017 a Directiei de inspectie judiciara pentru procurori din 25.09.2017 s-a decis clasarea cu privire la presupuse abateri disciplinare si s-a retinut ca „refuzul repetat al procurorului sef al Directiei Nationale Anticoruptie de a se prezenta fizic in fata comisiei parlamentare nu intruneste elementele constituite ale abaterii disciplinare”, precum si „faptul ca raspunsul formulat nu a corespuns asteptarilor si nu a fost lamuritor pentru comisia de ancheta nu este o conditie sine qua non care ar putea contura in sarcina procurorului sef al Directiei Nationale Anticoruptie o eventuala incalcare a prevederilor legale si constitutionale”. Ca atare, s-a retinut ca „nu se constata o incalcare a dispozitiilor legale si a standardelor de conduita impuse magistratilor.

Ca atare, ministrul Justitiei nu poate aplica retroactiv efectele unei decizii a Curtii Constitutionale si sa reproseze unui magistrat ca nu a prevazut ce decizii vor fi pronuntate si cum vor fi motivate pentru a-si adapta comportamentul institutional.

4. Decizia nr. 757/2017 a Curtii Constitutionale – parchetul/DNA nu au competenta de a incepe urmarirea penala in privinta oportunitatii emiterii actelor administrative individuale

Ministrul Justitiei a motivat ca se impune revocarea din functia de procuror sef deoarece „in raport de dispozitiile legale care constituie temei al revocarii, exercitarea conducerii unei institutii cu incalcarea limitelor de competenta ale acesteia se incadreaza in motivele care justifica revocarea conducatorului institutiei”.

Aceasta sustinere a ministrului Justitiei este infirmata chiar de Decizia nr. 757 din 23 noiembrie 2017 a Curtii Constitutionale care a constatat ca „nu exista un conflict juridic de natura constitutionala intre Guvernul Romaniei, pe de o parte, si Ministerul Public – Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, Directia Nationala Anticoruptie, pe de alta parte”. Sunt relevante considerentele deciziei care mentioneaza:
„Prin urmare, organul de urmarire penala este singurul competent sa aprecieze cu privire la indeplinirea standardului de banuiala rezonabila, atunci cand decide aplicarea art. 305 alin. (3) din Codul de procedura penala…Analizand acest aspect, Curtea constata nu este competenta sa verifice daca exista probe din care sa rezulte banuiala rezonabila pentru inceperea urmaririi penale. Decizia de a incepe o urmarire penala in personam este o competenta exclusiva a organului de urmarire penala, ce nu poate fi controlata, atat timp cat de plano nu vizeaza fapte care nu intra sub incidenta legii penale [a se vedea, in acelasi sens, si Decizia nr. 68 din 27 februarie 2017]”.

„Curtea retine, din studiul actelor dosarului, ca, in cauza, unitatea de parchet nu cerceteaza legalitatea hotararilor de Guvern, ci o fapta/fapte savarsita/savarsite de o persoana/mai multe persoane care poate/pot cadea sub incidenta legii penale…Insa, modul de instrumentare a cauzei nu poate fi verificat pe calea art. 146 lit. e) din Constitutie, rezulta ca nu este de competenta Curtii Constitutionale cenzurarea deciziei organului de urmarire penala sa inceapa o urmarire penala in personam.”

Decizia Curtii Constitutionale vizeaza un dosar care se afla in instrumentare pe rolul Directiei Nationale Anticoruptie.

Ministrul Justitiei a mentionat in acest raport ca „parchetele/DNA nu au competenta de a incepe urmarirea penala in privinta oportunitatii emiterii actelor administrative individuale”, iar aceleasi afirmatii au fost facute si in spatiul public.

Astfel, la data de 26 septembrie 2017 am sesizat Consiliului Superior al magistraturii sa analizeze declaratiile publice al ministrului Justitiei cu privire la ancheta Directiei Nationale Anticoruptie, iar Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a decis prin Hotararea nr. 1472 din 19 decembrie 2017 ca declaratiile ministrului Justitiei prin care acesta a sustinut ca procurorii DNA nu investigheaza fapte ce reprezinta incalcari ale legii penale au fost de natura a afecta independenta sistemului judiciar.

Ca atare, Consiliul Superior al Magistraturii a statuat ca tocmai ministrul Justitiei este cel care si-a depasit competentele, iar Curtea Constitutionala a decis ca procurorii nu au fost in conflict de natura constitutionala prin investigatiile in dosarul la care s-a facut referire in cuprinsul deciziei.
Reluarea acestor critici formulate la adresa unui dosar in curs de solutionare, in care legalitatea deciziilor procurorului a fost constatata de catre Curtea Constitutionala, reprezinta o forma nepermisa de presiune la adresa magistratului, caruia i se sugereaza, de catre ministrul Justitiei, solutia pe care ar trebui sa o dispuna in cauza.

5. Acreditarea competentei DNA de evaluare a aspectelor de oportunitate a elaborarii unor hotarari de Guvern.

Ministrul Justitiei a motivat prin aceea ca, in comunicatul Directiei Nationale Anticoruptie privind un dosar penal au fost efectuate urmatoarele mentiuni: „au fost incalcate prevederile Constitutiei Romaniei, cele ale Legii organice 213/1998, ale Legii 107/1996 si cu O.U.G. 107/200…De asemenea, au fost incalcate o serie de dispozitii ce reglementeaza normele de tehnica legislativa, aspect semnalat in repetate randuri de Ministerul Finantelor Publice si Ministerul Justitiei, in perioada premergatoare adoptarii hotararii. a initiat si promovat H.G. cu incalcarea procedurii de la nivelul Guvernului pentru elaborarea, avizarea si prezentarea proiectelor de acte normative.”

Ministrul Justitiei a motivat ca prin aceste afirmatii „DNA s-a erijat in evaluator, fara nici o distinctie, inclusiv asupra aspectelor de oportunitate a elaborarii unor hotarari de guvern”, ceea ce „sustine aceeasi exercitare a conducerii institutiei cu incalcarea limitelor de competenta ale acesteia”.La data de 22 septembrie 2017 a fost emis comunicatul de presa inregistrat cu nr. 906/VIII/3 pe site-ul institutiei ca raspuns la solicitarile formulate de reprezentanti ai mass media10, prin care a fost adus la cunostinta publicului ca procurorii din cadrul Directiei Nationale Anticoruptie – Sectia de combatere a infractiunilor asimilate infractiunilor de coruptie au dispus extinderea urmaririi penale fata de mai multi suspecti in cauza, precum si faptul ca, in conformitate cu prevederile legale si constitutionale, procurorul sef al Directiei Nationale Anticoruptie a transmis procurorului general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie referatul cauzei, in vederea sesizarii Camerei Deputatilor, pentru formularea cererii de efectuare a urmaririi penale fata de P.R., deputat in Parlamentul Romaniei, fost ministru, in legatura cu savarsirea complicitatii la infractiunea de abuz in serviciu daca functionarul public a obtinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, in exercitarea functiei ministeriale.

Comunicatul de presa a fost emis cu respectarea dispozitiilor legale nationale si comunitare in materia comunicarii publice si cuprinde explicativ, pe scurt descrierea faptelor pe un ton neutru, fara elemente ce ar putea sugera o pozitie subiectiva, asa incat in mod evident nu au fost depasite limite indatoririlor profesionale de informare a opiniei publice.

Aceasta descriere a situatiei de fapt nu poate constitui „exercitare a conducerii institutiei cu incalcarea limitelor de competenta ale acesteia” intrucat aceasta este acuzatia stabilita de procuror si singura in masura sa cenzureze acuzatia este instanta de judecata competenta sa solutioneze cauza.

Din analiza continutului comunicatului se poate constata cu usurinta ca nu se face nicio referire la oportunitatea hotararii de guvern, ci la suspiciunile referitoare la adoptarea acesteia cu incalcarea unor norme legale imperative. Este inexplicabila referirea ministrului la aspecte de oportunitate, care nu se regasesc in cuprinsul comunicatului.

Asa cum am aratat mai sus aprecierile ministrului Justitiei cu privire la investigatiile procurorilor in aceasta cauza au fost de natura sa afecteze independenta sistemului judiciar.

6. Lipsa de asumare a unei incalcari a dispozitiilor constitutionale si legale, respectiv a corectarii unei astfel de conduite

Ministrul Justitiei a motivat ca DNA a retras comunicatul de presa amintit mai sus si aceasta imprejurare constituie temei de revocare intrucat este „un comportament de neasumare a unei erori in conducerea institutiei”.

Aceasta afirmatie nu este reala.

Comunicatul de presa a fost postat la data de 22 septembrie 2017 pe site-ul institutiei „https://www.pna.ro/comunicat.xhtml?id=8375 ” si nu a fost retras, fiind si in prezent pe site in aceeasi forma.

7. Incalcarea principiilor care guverneaza exercitarea functiei de conducere a unei autoritati publice. „Performanta” procurorului sef de a determina Curtea Constitutionala sa explice pe larg ca institutia DNA nu este nici Guvern, nici Parlament, nici Curtea Constitutionala, nici instanta de judecata si ca in calitate de conducator al acestei institutii trebuie sa respecte competentele legale ale DNA, precum si sa aiba o conduita constitutionala loiala

Ministrul Justitiei motiveaza ca „au existat trei conflicte de natura constitutionala” care „demonstreaza refuzul cooperarii loiale de catre procurorul sef al DNA” si „constatam folosirea nelegala a resurselor umane si materiale in sensul deturnarii Directiei Nationale Anticoruptie de la scopul si competentele sale legale.

Motivarea din raport a ministrului Justitiei pleaca de la mentiuni cuprinse in „Avizul privind compatibilitatea cu principiile constitutionale si statul de drept a actiunilor Guvernului Romaniei cu privire la alte institutii ale statului si Ordonanta de urgenta a Guvernului de modificare si completare a Legii nr. 3/2000 privind organizarea si desfasurarea referendumului in Romania.
„Acest aviz nu are nici o legatura cu institutiile din sistemul judiciar si cu atat mai mult nu are legatura cu Directia Nationala Anticoruptie sau cu actiunile procurorului sef al Directia Nationala Anticoruptie.

Acest aviz vizeaza actiunile derulate de Guvern cu privire la alte institutii si este emis in anul 2012 neavand nici o legatura cu situatiile explicate de ministrul Justitiei referitoare la conflictele juridice de natura constitutionala.

Cu privire la cele 3 decizii ale Curtii Constitutionale imi mentin argumentele de mai sus prezentate la punctele 1- 4.

Referitor la „folosirea nelegala a resurselor umane si materiale in sensul deturnarii Directiei Nationale Anticoruptie de la scopul si competentele sale legale”, apreciez ca acestea sunt afirmatii nereale, nesustinute de nici macar un argument credibil si obiectiv.

Modul in care am organizat activitatea si modul in care s-au folosit resursele umane si materiale sunt explicate pe larg in raportul de activitate manageriala pe care l-am depus.

8. Comportament excesiv de autoritar, discretionar, contrar obligatiilor de rezerva si deontologice impuse magistratilor

Ministrul Justitiei motiveaza ca, in Raportul Directiei de inspectie judiciara pentru procurori privind controlul efectuat in baza Ordinului nr. 71 din 3 iulie 2017 al inspectorului sef al Inspectiei Judiciare au fost consemnate;
a. „indicii cu privire la savarsirea referitoare la obstructionarea activitatii de inspectie a inspectorilor judiciari prin orice mijloace” (a se vedea pag 148 si 160 din raport).
b. „prin hotararea sectiei de procurori s-au constatat deficiente la nivelul managementului institutiei”
c. „comportament autoritar catre discretionar” intrucat in comisia de interviuri pentru recrutarea procurorilor din DNA „s-a autodesemnat” si „a desemnat si un consilier care are calitatea de judecator”
Raportul privind eficienta manageriala si modul de indeplinire a atributiilor ce decurg din legi si regulamente, de catre conducerea structurii centrale a Directiei Nationale Anticoruptie inregistrat cu nr. 5115/IJ/982/DIP/2017 a fost emis in 15 septembrie 2017.
Ministrul Justitiei a preluat in evaluarea sa forma initiala a raportului Inspectiei Judiciare, (asa cum rezulta din link-ul postat in cuprinsul raportului) si nu forma adoptata prin Hotararea cu nr. 686 din 31 octombrie 2017 care a eliminat o parte din constatarile si concluziile inspectorilor judiciari.

Cu privire la motivele care stau la baza propunerii de revocare este de mentionat:
a. Referitor la presupunerea ca as fi obstructionat activitatea de inspectie a inspectorilor judiciari arat ca, inainte de finalizarea dezbaterilor privind raportul de control in cadrul Sectiei pentru procurori, am trimis obiectiuni prin care am aratat ca afirmatiile potrivit carora as fi obstructionat activitatea de control sunt neadevarate si am prezentat documente in acest sens.
Astfel, la pagina 148 in raportul de control la care face trimitere ministrul Justitiei s-a retinut ca, impreuna cu consilierul personal si un procuror sef serviciu as fi obstructionat activitatea de control a unor dosare de la Sectia de combatere a infractiunilor asimilate infractiunilor de coruptie. Asa cum am mentionat si in obiectiuni, dosarele procurorului M.I.M au fost verificate in cadrul activitatilor de control de catre inspectorul judiciar H.M, fiind intocmita o lista scrisa personal de acest inspector cu dosarele pe care le-a cerut spre verificare, precum si cu bifarea dosarelor verificate. Va depun copia inscrisului realizat personal de inspectorul judiciar H.M care dovedeste ca dosarele cerute spre verificare au fost verificate.

Inspectia judiciara a demarat verificari cu privire la aceasta situatie si pana in prezent nu am primit comunicarea solutiei dispuse.

Referitor la pretinsa actiune de obstructionare activitatii de control descrisa la pagina 160 din raport mentionez ca s-au efectuat verificari de catre Inspectia Judiciara iar prin rezolutia cu nr. 7044/IJ/1469/DIP/2017 a Directiei pentru inspectia judiciara pentru procurori din 20 decembrie 2017 s-a clasat sesizarea din oficiu intrucat nu s-a comis nici un act de obstructionare a controlului.

In ceea ce priveste sustinerea ca „prin hotararea sectiei de procurori s-au constatat deficiente la nivelul managementului institutiei” arat ca, prin Hotararea nr. 686 din 31 octombrie 2017 a Sectiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii s- a decis ca activitatea manageriala a conducerii Directiei Nationale Anticoruptie a fost eficienta, inclusiv din perspectiva procurorului sef al Sectiei de combatere a infractiunilor asimilate infractiunilor de coruptie, precum si a procurorului sef adjunct directie care a coordonat activitatea acestei sectii.

La fila 24 din Hotararea nr. 686 din 31 octombrie 2017 a Sectiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii sunt eliminate constatarile inspectorilor judiciari cu privire la aceasta sectie intrucat „sunt constatari personale ale unor inspectori judiciari…reprezinta simple aprecieri subiective fara baza factuala si care exced tematicii de control.”

Cu privire la sustinerea ca a existat un „comportament autoritar catre discretionar” aceasta este total subiectiva, nereala si nu se bazeaza pe nici un motiv obiectiv. Se justifica aceasta afirmatie prin aceea ca procurorul sef „s-a autodesemnat” in comisia de interviuri pentru recrutarea procurorilor din DNA si „a desemnat si un consilier care are calitatea de judecator” sa faca parte din aceasta comisie.

Conform art. 87 alin. 6 din Legea nr. 304/2004, Comisia de interviu este numita prin ordin al procurorului sef si este formata din 3 procurori din cadrul directiei. Din comisie pot face parte si specialisti in psihologie, resurse umane si alte domenii. Comisia constituita pentru interviul din 26.01.2017 a avut in componenta 3 procurori din directie si alti specialisti (consilier al procurorului sef care este si formator al Institutului National al Magistraturii si un psiholog), conform legii. De asemenea, comisia constituita pentru interviul din 26.04.2017 a avut in componenta din 3 procurori din directie si alti specialisti (consilier al procurorului sef, care este si formator al Institutului National al Magistraturii si un psiholog), conform legii.

Controlul Inspectiei Judiciare a retinut in mod eronat ca din cele doua comisii la care se face referire au facut parte doi procurori si un judecator, fiind evident ca au facut parte trei procurori, un psiholog si un judecator –formator al Institutului National al Magistraturii.

Astfel, prin raportare la cerinta art. 87 alin. 6 din Legea nr. 304/2004, nu exista nicio abatere de la dispozitiile legale mentionate, iar numirea conform legii a unei comisii de interviuri nu poate fi apreciata drept „comportament autoritar”.Referitor la „auto desemnarea” in comisia de interviu procurori si la „aparenta lipsa de impartialitate” in procedura selectiei si numirii procurorilor din cadrul Directiei Nationale Anticoruptie, trebuie sa precizam ca au fost respectate in totalitate dispozitiile art. 3 alin. 3 din OUG 43/2002 si art. 85 din Legea nr. 304/2004.

Nu exista niciun text de lege care sa interzica procurorului sef al Directiei Nationale Anticoruptie sa faca parte din comisiile de interviu a personalului recrutat. De altfel, la pagina 429 din raportul Inspectiei Judiciare unde se analizeaza modul de indeplinire al atributiilor prevazute in Regulamentul de ordine interioara al Directiei Nationale Anticoruptie se retine ca activitate indeplinita „participarea procurorului sef la doua interviuri de selectare a procurorilor din directie” fara a se retine insa ca nu s-au respectat dispozitiile legale sau ca nu ar fi fost legala o astfel de participare.

Mai mult, inspectia judiciara a efectuat si o alta verificare privind desemnarea „consilierului care are calitatea de judecator” sa faca parte dintr-o comisie de verificare a unor dosare, iar prin rezolutia cu nr. 7045/IJ/1470/DIP/2017 a Directiei de inspectie judiciara pentru procurori emisa in 15.11.2017 s-a constatat ca nu s-a incalcat nici o dispozitie legala.

9. Implicarea in anchetele altor procurori, anchete realizate cu incalcarea competentelor constitutionale

Ministrul Justitiei motiveaza ca „declaratiile publice de notorietate releva comportament excesiv de autoritar” referind-se la o declaratie „mi-am asumat acest dosar”.Simplele declaratii publice privind o anumita situatie nu pot echivala cu un „comportament excesiv de autoritar” daca nu sunt insotite si de dovezi sau alte motive obiective.

Ministrul Justitiei se prevaleaza de un document care nu a fost inca aprobat prin procedura prevazuta de lege si ca atare neconfirmat din punctul de vedere al corectitudinii si obiectivitatii.

Referitor la anumite sustineri efectuate cu ocazia unui interviu la un post de radio am explicat ca am folosit expresia „mi-am asumat dosarul” in sensul strict prevazut de atributiile mele profesionale, adica acelea de a verifica legalitatea actelor emise de catre procurori. Conforma Codului de procedura penala si ale Regulamentului de ordine interioara al DNA.

Si am explicat ca, in dosarul despre care se face vorbire in raport, am verificat legalitatea actelor emise potrivit legii si in procedurile prevazute de Codul de procedura penala, astfel ca ceea ce a facut procurorul in mod legal mi-am asumat si eu.

Desigur, ca o astfel de expresie eliminata din context poate fi interpretata in orice fel si, in lipsa unei precizari clare a declaratiei publice (postul de televiziune sau radio, minutul, fraza dintr-un interviu publicat in scris) sugereaza o manipulare a continutului mesajului real.

In calitate de sef al Directiei Nationale Anticoruptie, eu imi asum dosarele instrumentate de colegii mei procurori, atunci cand ele au fost solutionate cu respectarea legii si a procedurilor judiciare. In aceasta cauza am verificat legalitatea solutiei dispuse, potrivit Regulamentului de ordine interioara al DNA si ca atare, mi-am si asumat-o.

Cu privire la eventuale incalcari ale legii referitoare la normele de competenta a fost efectuata o verificare din partea Inspectiei Judiciare, iar prin rezolutia nr. 1704/IJ/319/DIP/2017 a Directiei de inspectie judiciara pentru procurori emisa in data de 6 iunie 2017, s-a dispus clasarea fata de procurorul sef al DNA cu privire la presupuse abateri disciplinare.

10.Prioritizarea solutionarii dosarelor cu impact mediatic. Atitudini nedemne. Incalcarea standardelor minimale de etica si deontologie ale unui magistrat.

Ministrul Justitiei motiveaza ca „a fost publicat la data de 12 ianuarie 2018 un comunicat de presa potrivit caruia Inspectia Judiciara care a exercitat actiunea disciplinara fata de procurorul sef al Directiei Nationale Anticoruptie si isi intemeiaza motivul de revocare pe „un comportament vadit neconstitutional si nelegal contrar statutului procurorului intr-un stat de drept si lipsa unor veritabile aptitudini manageriale”.

Aceste motive sunt vadit subiective si neintemeiate. Nu sunt expuse criteriile pe baza carora a stabilit ministru Justitiei „aptitudinile” sau „comportamentul ” pe care l-am avut in activitatea profesionala sau in relatiile cu personalul din Directia Nationala Anticoruptie.

Ministrul Justitiei isi bazeaza concluziile pe un act emis de Inspectia Judiciara care nu este definitiv si nu produce consecinte juridice, actiunea disciplinara nefiind finalizata in procedura prevazuta de lege.

Ministrul Justitiei nu isi poate insusi acuzatiile Inspectiei Judiciare si nu le poate da valoare de adevar, ignorand apararile si probele pe care le-am formulat in aceasta procedura disciplinara.

Din simpla lecturare a actiunii disciplinare rezulta ca au fost audiati procurorii prezenti la sedinta, care au infirmat ceea ce ministrul Justitiei a mentionat in acest raport.

Din probele administrate rezulta ca: nu am combatut efectele negative generate de Decizia Curtii Constitutionale nr. 68/2017, nu mi-am exprimat dezacordul cu privire la caracterul legal, definitiv si general obligatoriu al acesteia, nu am folosit exprimari inadecvate la adresa Curtii Constitutionale, nu am folosit un ton superior si agresiv fata de colegii procurori, nu am solicitat instrumentarea urgenta a unor dosare „cu ministrii”, pentru scopul impactului mediatic, ci in cadrul sedintei au fost dezbateri, puncte de vedere, discutii profesionale despre efectele deciziei Curtii Constitutionale asupra cauzelor de abuz in serviciu, operativitatea dosarelor vechi, cauzele care determina intarzieri in solutionarea dosarelor.

Din simpla citire a filelor 33 si 34 a documentului emis de Inspectia Judiciara rezulta concluziile scrise ale expertizei tehnice facute de Institutul National de Criminalistica si anume ca: inregistrarile pe care isi intemeiaza inspectorii judiciari concluzia audio nu sunt originale/autentice si au suferit cel putin o modificare, au fost identificate elemente caracteristice de editare (modificari ale continutului inregistrarilor).

Este inexplicabil modul in care ministrul Justitiei a eliminat concluziile unei probe stiintifice, fara a avea acces la vreun inscris din dosarul cauzei.

In cadrul controlului efectuat de Inspectia Judiciara in 2017 la Directia Nationala Anticoruptie a fost audiat personalul directiei: procurori, politisti, specialisti, grefieri. Declaratiile au fost inaintate Sectiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii in cadrul procedurii de aprobare a raportului de inspectie si pot fi consultate pentru a se evalua modul in care am relationat cu colegii.

Ca atare, nu exista nici o dovada ca dosarele ar fi fost prioritizate in functie de impactul mediatic. Dosarele sunt solutionate in functie de criterii obiective:
– vechimea acestora (data inregistrarii, data prescrierilor faptelor), controalele dispuse vizand stadiul de solutionare al cauzelor mai vechi de 1 an de la inregistrare;
– masurile preventive dispuse in cauza, avand in vedere durata limitata a acestor masuri in cursul urmaririi penale ;
– administrarea probelor, mai ales in cazurile in care se dispun expertize tehnice, rapoarte de constatare sau se formuleaza cereri de asistenta judiciara internationala;
– prejudiciile cauzate si riscul producerii unor alte prejudicii daca persoanele suspectate nu sunt trimise in judecata.

11. Contestarea actelor si autoritatii Curtii Constitutionale

Ministrul Justitiei motiveaza ca, „in cadrul unor evenimente publice procurorul sef al DNA a invinovatit Curtea Constitutionala punand pe seama deciziilor pronuntate de aceasta pretinsa imposibilitate a DNA de urmarire a unor fapte”, motivul revocarii fiind acela ca „procurorul sef a contestat insasi Constitutia tarii”11.

In dezvoltarea argumentelor ministrul Justitiei aminteste anumite pasaje dintr-o prezentare pe care am sustinut-o in 23 noiembrie 2017 la Forumul Romania-Moldova. Am fost invitata de ministrul Justitiei sa particip la aceasta activitate profesionala la care erau prezenti reprezentanti ai institutiilor din justitie din Romania si Moldova.

In cadrul prezentarii am descris mecanismele de comitere a faptelor de fraude in achizitii publice identificate in investigatiile directiei, ocazie cu care am prezentat si date statistice si moduri de operare.

In acest context am explicat efectele pronuntarii acestei decizii asupra activitatii procurorilor anticoruptie. Este normal in cadrul profesional sa schimbam opinii cu privire la modul de aplicare a legislatiei, efectele deciziilor Curtii Constitutionale sau sa discutam despre nevoia de a modifica anumite dispozitii legale.

Nu am emis nici o judecata de valoare cu privire la decizie si nu am exprimat nici un fel de opinie critica sau laudativa la adresa motivarii sau a dispozitiilor deciziei.

Astfel, am precizat in prezentare: „Pe langa concluziile acestui studiu pe decizii definitive ale instantelor de judecata, doresc sa va prezint si cateva opinii legate de legislatie, mai ales in contextul in care exista acum o larga dezbatere in societate despre abuzul in serviciu.”

Asadar, aprecierile legate de cadrul normativ au fost exprimate in contextul dezbaterilor publice privind redefinirea abuzului in serviciu sau instituirea unui prag minim la aceasta infractiune, nefiind interzis de nici o lege sa exprimi un punct de vedere cu privire la modul in care poate sa fie sau nu modificata legislatia.

Am precizat totodata ca o consecinta a respectarii deciziei Curtii Constitutionale este faptul ca s-au solutionat cu clasare un numar de 245 de dosare si a ramas nerecuperat un prejudiciu de 188 milioane de euro. In acest fel am facut o analiza a impactului pe care decizia Curtii Constitutionale a avut-o in ceea ce inseamna investigarea unui fenomen infractional si nu am criticat in nici un fel decizia. Clasarea acelor cauze a rezultat strict din aplicarea dispozitiilor Curtii Constitutionale si nu a avut nici un fel de legatura cu eficienta sau ineficienta investigatiilor, tocmai avand in vedere caracterul obligatoriu al deciziilor constitutionale.

Faptul ca am precizat la dezbateri profesionale sau publice opinia cu privire la anumite propuneri de modificare a legislatiei nu poate fi interpretat ca un „refuz ferm al unei schimbari de politica legislativa”.Este relevant faptul ca insusi ministrul Justitiei a initiat o dezbatere publica privind redefinirea abuzului in serviciu in acord cu deciziile Curtii Constitutionale nr. 405/2016 si 392/2017, in acest sens fiind organizate evenimente chiar la sediul Ministerului Justitiei12.

Din acest motiv, in cadrul prezentarii am sustinut ca exista o dezbatere publica, am aratat ce a decis Curtea Constitutionala si care au fost efectele acestei decizii.

De altfel, evaluarea impactului pe care l-au avut modificarile legislative asupra activitatii a fost decisa de Consiliul Superior al Magistraturii care a stabilit ca acest capitol trebuie sa se regaseasca in structura recomandata pentru rapoartele de bilant ale instantelor si parchetelor.

Astfel, Hotararea nr. 1265 din 24 noiembrie 2015 a Consiliului Superior al Magistraturii a stabilit structura recomandata pentru rapoartele de bilant ale instantelor si parchetelor pentru anul 2016. In aceasta structura a fost stabilit „Capitolul II – principalele modificari legislative cu impact asupra activitatii parchetului in anul 2015”13.

Ca urmare, in raportul de activitate al Directiei Nationale Anticoruptie pentru anul 2015 a fost consemnat :
„Decizia CCR nr. 641 din 11 noiembrie 2014 cu privire la caracterul public si oralitatea procedurii desfasurate in camera preliminara, ale carei efecte au fost resimtite incepand cu anul 2015, a determinat cresterea semnificativa, cu peste 40%, a numarului de participari in sedintele de judecata pentru procurorii din cadrul Sectiei judiciare. In lipsa unei solutii legislative cu privire la modul in care urmeaza sa se desfasoare procedura in camera preliminara, diferite instante au adoptat practici diferite, fiind astfel esential ca Parlamentul sa adopte initiativa legislativa deja promovata de Ministerul Justitiei cu privire la modificarea art. 345 – 348 din Codul de procedura penala.14”

Evaluarea impactului modificarilor legislative si implicit al Deciziilor Curtii Constitutionale reprezinta o preocupare fireasca si necesara pentru conducatorul unei institutii, care trebuie sa ia decizii cu privire la modul de utilizare a resurselor in functie de aceste efecte.

Realizarea permanenta a unor asemenea evaluari reprezinta, astfel, o exercitare normala a atributiilor manageriale si nu poate constitui un motiv de revocare din functia de conducere.

12. Contestarea autoritatii si actelor parlamentului

Ministrul Justitiei a motivat ca, in interviuri acordate pentru postul BBC, Euronews si ziarul Libertatea, procurorul sef a sustinut ca „modificarile legislative discutate in Parlament sunt un pretext pentru a elimina capacitatea organelor de urmarire penala de a descoperi si dovedi infractiuni”.

In toate interviurile pe care le-am acordat jurnalistilor romani sau straini am raspuns la intrebari respectand legea si codul deontologic al procurorilor.

Niciodata nu am contestat in opiniile prezentate public autoritatea altei institutii a statului. Faptul ca am exprimat opinii cu privire la propuneri de modificare legislativa nu poate constitui o contestare a autoritatii actelor parlamentului.

Cu privire la propunerile de modificari legislative, in cursul anului 2017 am publicat mai multe comunicate de presa ale institutiei in care am prezentat punctul de vedere al procurorilor din cadrul Directiei Nationale Anticoruptie cu privire la acestea, opiniile si observatiile fiind transmise si institutional Consiliului Superior al Magistraturii si Procurorului General al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie15.

Referitor la afirmatia ca modificarile legislative sunt un pretext pentru a elimina capacitatea organelor de urmarire penala de a descoperi si de a dovedi infractiuni, este cuprinsa in comunicatul de presa emis in data de 14 decembrie 2017 cu privire la propunerile de modificare si completare a dispozitiilor Codului de procedura Penala si Codului Penal prin raportare la transpunerea Directivei (UE) 2016/343 a Parlamentului European si a Consiliului din 09.03.2016, precum si in interviurile pe care le-am dat ulterior.

Aceasta afirmatie a fost explicata chiar in continutul comunicatului de presa cu nr. 1182/VIII/3 din 14 decembrie 2017 si am explicat atat in interiorul comunicatului, cat si ulterior in interviurile date presei.

Redau continutul integral al comunicatului pentru a motiva afirmatia facuta:
„Potrivit ordinii de zi a sedintei Comisiei Speciale Comune a Camerei Deputatilor si Senatului pentru sistematizarea, unificarea si asigurarea stabilitatii legislative in domeniul Justitiei, in data de 14 decembrie 2017, au loc dezbateri privind propunerile de modificare si completare a dispozitiilor Codului de procedura Penala si Codului Penal prin raportare la transpunerea Directivei (UE) 2016/343 a Parlamentului European si a Consiliului din 09.03.2016 privind consolidarea anumitor aspecte ale prezumtiei de nevinovatie si a dreptului de a fi prezent la proces in cadrul procedurilor penale.

Aceste modificari vor avea un efect devastator asupra anchetelor penale, deoarece elimina instrumentele legale indispensabile prin care organele de ancheta pot investiga infractiunile.In realitate toate garantiile pe care le implica Directiva (UE) 2016/343 a Parlamentului European si a Consiliului din 09.03.2016 sunt deja prevazute in legislatia interna. Asadar, Directiva este folosita doar ca un pretext pentru a elimina capacitatea organelor de urmarire penala de a descoperi si de a dovedi infractiuni, iar scopul acestor modificari nu are nicio legatura cu prezumtia de nevinovatie.

Astfel,
Modificarea art. 307 alin. 2 Cod procedura penala va obliga procurorii ca imediat dupa inregistrarea unei sesizari care priveste o persoana determinata sa o anunte pe aceasta si sa ii permita sa asiste la actele efectuate. In acest mod, nu vor mai putea fi administrate mijloace de proba care presupun confidentialitate, precum inregistrarile telefonice sau ambientale, perchezitii domiciliare sau informatice ori prinderi in flagrant.Modificarea art. 83 Cod procedura penala care da dreptul suspectului si inculpatului sa asiste la audierile martorilor va ingreuna efectuarea urmaririi penale, avand in vedere ca in numeroase situatii martorii vor fi intimidati de prezenta autorului infractiunii, mai ales in situatiile in care se afla in relatie de subordonare fata de acesta, cum se intampla in situatia infractiunilor de abuz in serviciu si coruptie. In prezent, legea da dreptul avocatului sa asiste la aceste audieri, garantie absolut suficienta pentru a dreptul la aparare al persoanei cercetate.

Prin modificarea art. 267 alin. 2 Cod procedura penala, procurorii vor fi privati de un instrument indispensabil in investigarea infractiunilor si anume accesul rapid la informatii pentru a putea actiona eficient pentru descoperirea faptelor. Trebuie mentionat ca orice institutie este obligata sa comunice organelor de urmarire penala orice informatii necesare in cadrul unei anchete, iar prin accesul la bazele de date creste doar viteza de reactie pentru identificarea rapida a autorilor unei infractiuni. Nu poate fi conditionat accesul procurorului si al politistului la instrumente investigative de acordarea aceluiasi drept si autorilor infractiunilor.

Dreptul la aparare presupune garantii pentru persoana cercetata, nu taierea instrumentelor la care are acces organul de urmarire penala, pentru a-l impiedica sa descopere infractiunile savarsite.
Modificarea art. 273 Cod procedura penala dezincrimineaza practic infractiunea de marturie mincinoasa, cu efect inclusiv asupra tuturor cauzelor aflate pe rol avand ca obiect aceasta infractiune, prin aplicarea principiului legii penale mai favorabile. Va fi extrem de dificila, chiar imposibila aflarea adevarului, in conditiile in care martorii vor sti ca pot minti fara sa aiba nicio consecinta, avand impunitate.
Modificarea art. 542 Cod procedura penala introduce o raspundere obiectiva a magistratului, in toate situatiile, pentru ca actiunea in regres nu mai este conditionata de dovedirea relei credinte sau a gravei neglijente, asa cum este in reglementarea actuala.

Introducerea art. 542 alin. 11 Cod procedura penala reglementeaza o noua forma a infractiunii de abuz in serviciu, doar pentru magistrati si incrimineaza inclusiv savarsirea faptei din culpa indiferent de natura obligatiei incalcate. Aceasta forma a infractiunii de abuz in serviciu reprezinta o discriminare evidenta fata de toate celelalte categorii sociale care sunt sanctionate doar daca actioneaza cu intentie si doar daca incalca prevederi dintr-o lege.

Prin modificarea art. 364 Cod procedura penala devine practic imposibila condamnarea in lipsa a unei persoane.

Prin modificarea art. 335 Cod procedura penala, o solutie initiala de clasare nu va mai putea fi infirmata dupa 6 luni, chiar daca ar aparea probe noi care ar dovedi ca persoana a savarsit in realitate infractiunea pentru care a fost cercetata. Exista numeroase situatii in care sunt descoperite noi mijloace de proba dupa dispunerea unei solutii de clasare in cauze care vizeaza infractiuni dintre cele mai grave, insa autorii acestor fapte nu vor mai putea fi trasi la raspundere penala.

Prin modificarea art. 223 alin.2 Cod procedura penala nu vor mai putea fi arestati preventiv autorii infractiunilor de coruptie, evaziune fiscala, spalare de bani, chiar daca lasarea lor in libertate ar prezenta pericol pentru ordinea publica. Mai mult, nu vor mai putea fi arestati preventiv autorii infractiunilor contra capacitatii de aparare a Romaniei, infractiuni de genocid, contra umanitatii si de razboi, daca comit aceste infractiuni fara violenta. Prin aceasta modificare se realizeaza o discriminare evidenta intre autorii acestor fapte si cei ai unor infractiuni mai putin grave (falsificare de moneda) si se poate da nastere unei stari de insecuritate in societate.

Modificarea art. 139 Cod procedura penala vor duce la eliminarea, dintre mijloacele de proba, a inregistrarilor realizate cu respectarea legii, ceea ce va ingreuna dovedirea infractiunilor.
Modificarea art. 168 Cod procedura penala va duce la imposibilitatea de a folosi, intr-o alta cauza, rezultatele unei perchezitii informatice si va ingreuna dovedirea unor infractiuni, fara nici un argument obiectiv. Nu se poate justifica excluderea unor probe care au fost administrate cu respectarea legii si in baza autorizatiei unui judecator.

Introducerea art. 4 alin. 3, 4 Cod procedura penala realizeaza o evidenta discriminare intre autorii unor infractiuni si dreptul publicului de a avea acces la informatii de interes public. Aceste reglementari contravin jurisprudentei constante a Curtii Europene a Drepturilor Omului (CEDO), Recomandarii (2003) 13 a Comitetului Ministrilor al Consiliului Europei, Rezolutiei nr. 428/1970 adoptata de Adunarea Parlamentara a Consiliului Europei privind obligatia statelor de a asigura accesul oricarei persoane interesate si mass-media la informatii de interes public. Cercetarile efectuate in cauze de coruptie, spalare de bani, evaziune fiscala, cauze de violenta etc reprezinta informatii de interes public, asa incat, restrictia echivaleaza cu incalcarea dreptului publicului de a avea acces la informatii publice.”

Exprimarea unor opinii privind efectele prin care anumite modificari ale legii vor influenta activitatea procurorilor nu este interzisa de lege si nici de codul deontologic.

Libertatea de opinie e una dintre valorile esentiale ale unui stat democratic, iar limitele in care acest drept poate fi exercitat de catre un magistrat a fost analizat in doctrina juridica, unde s-a aratat ca „nu constituie manifestari care aduc atingere onoarei sau probitatii profesionale ori prestigiului Justitiei punerea de catre magistrat in discutia publica a unei chestiuni care priveste sistemul judiciar deoarece aceasta este deschisa unei dezbateri publice”.16

13. Critici vehemente formulate cu privire la unele propuneri de modificare legislativa, solutiile legislative au fost dovedite ulterior ca fiind constitutionale
Ministrul Justitiei invocat doua argumente:

a. procurorul sef a formulat „critici vehemente cu privire la propunerea legislativa de infiintare a Sectiei pentru investigarea infractiunilor din Justitie, or Curtea Constitutionala a constatat constitutionalitatea acestei modificari legislative”,
b. „afirmatiile de o gravitate fara precedent si nereale au afectat iremediabil imaginea Romaniei”
a. Cu privire la opiniile exprimate in spatiul public referitoare la propunerile de modificare a legislatiei imi mentin argumentele prezentate mai sus la punctul 12.

Imprejurarea ca o propunere legislativa nu incalca Constitutia nu inseamna ca aceasta este oportuna si ca va duce la eficientizarea sistemului judiciar. Nicio prevedere constitutionala nu interzice legiuitorului sa dezincrimineze infractiuni sau sa desfiinteze institutii, dar asta nu inseamna ca persoanele interesate nu isi pot exprima opinia cu privire la efectele pe care aceste dispozitii le vor avea asupra sistemului.

In esenta, prin argumentele invocate, ministrul Justitiei solicita sanctionarea unui delict de opinie, in conditiile in care dreptul a formula critici, inclusiv vehemente, in cadrul unei dezbateri publice, reprezinta unul dintre elemente fundamentale ale unei societati democratice.

In ceea ce priveste strict opiniile prezentate cu privire la „propunerea legislativa de infiintare a Sectiei pentru investigarea infractiunilor din Justitie” imi mentin punctul de vedere ca infiintarea acestei sectii nu este oportuna si nici necesara.

Crearea unei directii specializate pentru cercetarea magistratilor nu a fost justificata de aparitia unei situatii obiective ce ar necesita o schimbare de politica penala si nici nu a fost discutata in cadrul sistemului judiciar. Datele statistice privind condamnarile definitive arata ca faptele de coruptie comise de magistrati nu reprezinta un fenomen aparte in comparatie cu alte categorii, nici prin tipologii, nici ca numar: astfel, in perioada 2005 – august 2017, s-au pronuntat decizii de condamnare definitiva fata de un numar de 88 de magistrati (44 procurori, 43 de judecatori si un magistrat asistent), majoritatea pentru infractiuni de luare de mita si trafic de influenta, comparativ un numar de 575 de ofiteri si agenti de politie, 121 lucratori vamali, 106 primari de comune, orase si de municipii condamnati definitiv in perioada 2005 – 2016.

Nu am exprimat niciodata opinia ca infiintarea unei Sectii pentru investigarea infractiunilor din Justitie ar fi neconstitutionala. Faptul ca Decizia nr. 33 din 23 ianuarie 2018 a Curtii Constitutionale a constatat constitutionalitatea acestei modificari legislative nu inseamna ca automat ea devine oportuna sau necesara si este obligatoriu a fi infiintata o astfel de sectie.

De altfel, opinia sustinuta de procurorul sef privind propunerea legislativa de infiintare a Sectiei pentru investigarea infractiunilor din Justitie a fost in concordanta cu avizul negativ pe care Consiliul Superior al Magistraturii l-a decis in urma consultarilor din sistemul judiciar.

Prin Hotararea nr. 1148 din 9 noiembrie 2017, Consiliul Superior al Magistraturii a criticat infiintarea acestei sectii speciale pentru investigarea magistratilor, considerand ca nu se justifica si ar insemna „un tratament juridic si procedural diferit pentru categoria magistratilor17.

Totodata, daca acceptam argumentele ministrului Justitiei ar insemna ca un magistrat nu are dreptul sa emita o opinie cu privire la propuneri legislative, ceea ce ar putea duce la desfiintarea revistelor juridice, unde foarte multi magistrati, alaturi de alti juristi isi exprima liber opiniile cu privire la diverse legi sau proiecte de legi.

b. Cu privire la „afirmatiile de o gravitate fara precedent si nereale care au afectat iremediabil imaginea Romaniei” mentionez ca sunt subiective si nu se bazeaza pe nici un criteriu sau argument obiectiv. Cum a stabilit ministrul Justitiei gravitatea afectarii?

Mai mult, aceste afirmatii nu au nicio legatura cu exercitarea atributiilor manageriale la care se face referire pentru justificarea propunerii de revocare. Procurorul sef al DNA nu are sarcina de crea o imagine artificial pozitiva Romaniei, ci de a investiga infractiuni de coruptie si de a prezenta publicului, in mod obiectiv, rezultatele activitatii sale si provocarile cu care se confrunta.

Inainte de a arata aprecierile internationale primite de Directia Nationala Anticoruptie, ceea ce implicit inseamna o imagine buna a Romaniei, sunt necesare cateva precizari prealabile referitoare la argumentele invocate in raportul de evaluare al ministrului Justitiei:
– Ministrul Justitiei a precizat ca efectele declaratiilor date in anumite publicatii sau televiziuni de catre procurorul sef i-au impus „sa ofere explicatii cu ocazia dezbaterii care a avut loc in Parlamentul European” in data de 7 februarie 2017, precum si unui numar de „9 ambasadori care au venit intr-o singura zi la Ministerul Justitiei”.

Mentionez ca nu doar procurorul sef al directiei sau Directia Nationala Anticoruptie a criticat propunerile de modificare a legislatiei exemplificate de ministrul Justitiei in raport, ci si alte institutii din sistemul judiciar, mii de magistrati, asociatii profesionale ale procurorilor sau judecatorilor, aspecte care au fost de notorietate.

Prin Hotararea nr. 1148 din 9 noiembrie 2017 Consiliul Superior al Magistraturii s-a emis aviz negativ cu privire la aceste propuneri de modificare a legislatiei.
Ingrijorarile exprimate de institutiile europene si de ambasadele straine nu se bazeaza pe declaratiile unei persoane, ci pe analiza proprie a propunerilor legislative, iar procurorul sef al Directiei Nationale Anticoruptie nu are mijloace prin care sa influenteze agenda Parlamentului European sau a ambasadorilor.
– Ministrul Justitiei a sustinut ca procurorul sef al Directiei Nationale Anticoruptie „a continuat cu aceasta dezinformare, dupa cum urmeaza: asistam la un festival disperat la inculpatilor”.

Cu privire la aceasta afirmatie arat ca ea este scoasa dintr-un context mai larg care nu are legatura cu legile Justitiei sau cu modificarile legislative. Cu ocazia unei conferinte de presa sustinute in ziua de 14 februarie 2018 la sediul Directiei Nationale Anticoruptie in care am abordat si atacurile in spatiul publice ale unor persoane trimise in judecata sau condamnate in dosarele Directiei Nationale Anticoruptie, am sustinut ca „asistam la un festival disperat la inculpatilor” si am precizat:

„Nu cred ca acest atac este intamplator, asistam la un festival disperat al inculpatilor, in care inculpatii spun parti de adevar. Aici nu este vorba despre Kovesi sau despre procurorul sef al DNA. Acest atac nu este despre Kovesi, ci despre procurorii care si-au facut treaba in ultimii ani si vizeaza umilirea societatii. Pentru ce suntem atacati? Pentru ca ne-am facut treaba?…Daca ne uitam cine ataca vedem inculpati condamnati, trimisi in judecata, oameni care au bani, resurse, posibilitati si care vor sa decredibilizate justitia.”

Consider ca astfel de afirmatii, privind modificarile legislative sau exprimarea unei opinii reale ca inculpati trimisi in judecata sau condamnati ataca justitia nu sunt de natura sa „creeze o imagine falsa despre Romania” sau „a unui stat profund corupt”.

Rezultatele pe care Directia Nationala Anticoruptie le-a obtinut in perioada in care am fost procuror sef au fost de natura sa contribuie la o imagine pozitiva a Romaniei, in sensul ca exista o eficienta ridicata a institutiilor care trebuie sa combata coruptia la nivel inalt.

In acest sens sunt relevante evaluarile internationale, din care amintesc doar o parte:
– Raportul Comisiei catre parlamentul European si Consiliu din data de 27 ianuarie 2016 privind progresele inregistrate de Romania in cadrul mecanismului de cooperare si de verificare18;
– „Bilantul de activitate al institutiilor implicate in combaterea coruptiei la nivel inalt este in continuare solid, incluzand cu regularitate puneri sub acuzare si solutionari ale unor cazuri care vizeaza politicieni de marca si functionari publici de nivel inalt. Directia Nationala Anticoruptie (DNA) a raportat o crestere a numarului de sesizari din partea populatiei: acest lucru pare sa reflecte increderea publicului in institutie, care este evidentiata si de sondajele de opinie.(..) Rezultatele obtinute de principalele institutii judiciare si de integritate in ceea ce priveste combaterea coruptiei la nivel inalt sunt in continuare impresionante.”
– Raport al Comisiei catre parlamentul European si Consiliu din data de 25 ianuarie 2017 privind progresele inregistrate de Romania in cadrul mecanismului de cooperare si de verificare19 ”;
„Rapoartele MCV au putut reflecta de-a lungul anilor un bilant cu un caracter pozitiv in crestere constanta in ceea ce priveste cercetarea si urmarirea cazurilor de coruptie la nivel inalt si pronuntarea de hotarari in astfel de cazuri, cu o clara accelerare dupa anul 2011…Directia Nationala Anticoruptie (DNA) si Inalta Curte de Casatie si Justitie (ICCJ) au inregistrat un bilant impresionant in ceea ce priveste rezolvarea cazurilor de coruptie la nivel mediu si inalt.”
– Raportul GRECO (Grupul de state contra coruptiei din cadrul Consiliului Europei) – „Runda a patra de evaluare. Prevenirea coruptiei cu privire la membrii parlamentului, judecatori si procurori” au fost evidentiate rezultatele obtinute de Directia Nationala Anticoruptie in combaterea coruptiei la nivel inalt20:
„In acelasi timp, organele de justitie penala – mai ales Directia Nationala Anticoruptie, parte a Ministerului Public – demonstreaza o hotarare fara precedent de a combate infractiunile legate de coruptie care afecteaza institutiile publice.”
Raportul anticoruptie al Uniunii Europene21 a prezentat Directia Nationala Anticoruptie ca unul dintre cele 5 exemple de bune practici la nivelul intregii uniuni, fiind mentionat atat numarul mare de inculpati trimisi in judecata, cat si procentajul remarcabil de condamnari dispuse de instante.

14. Incalcarea rolului si locului procurorilor intr-un stat de drept. Acreditarea unui alt statut al procurorului decat cel consacrat de Constitutie

Ministrul Justitiei a motivat ca prin afirmatii ale procurorului sef referitoare la modificarile legislative privind statutul procurorilor: „exista o incercare de a creste autoritatea ministrului Justitiei asupra activitatii procurorilor” iar prin aceste declaratii „procurorul sef dispune altor institutii conduita de urmat”.Cu privire la aceasta motivare imi mentin explicatiile de mai sus de la punctele 12 si 13. Opiniile exprimate in spatiul public privind anumite proiecte de legi nu inseamna ca a fost dispusa altor institutii o anumita conduita. Acesta este rostul dezbaterilor publice sa se exprime puncte de vedere pro sau contra unor modificari pentru ca cel care decide in final sa poata lua o decizie intemeiata pe argumente.

Opiniile pe care le-am exprimat in spatiul public privind independenta procurorului au avut in vedere propunerile de modificare ale art. 3 alin. 1 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor.
In forma actuala, art. 3 alin. 1 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor prevede ca „procurorii numiti de Presedintele Romaniei se bucura de stabilitate si sunt independenti, in conditiile legii.”. Ca atare, exista o garantie legala a independentei procurorilor in activitate.

Noul text propus era formulat „procurorii isi desfasoara activitatea potrivit principiului legalitatii, al impartialitatii si al controlului ierarhic, sub autoritatea ministrului Justitiei”, adica a fost eliminat principiul independentei procurorilor in activitate.

Astfel, prin modificarile propuse se elimina garantia de independenta prevazuta in legea speciala, care constituie o premisa importanta atunci cand vorbim de investigarea faptelor de coruptie la nivel inalt sau de combaterea fenomenelor infractionale grave din societate.

15. Incercarea de a obtine condamnari cu orice pret

Ministrul Justitiei a motivat ca procurorul sef „a intrat, se pare intr-un razboi personal” cu alte institutii, politicieni si oamenii de afaceri, specificand ca „rolul procurorului nu este de a obtine condamnari cu orice pret”.

Competenta de investigare a Directiei Nationale Anticoruptie este strict stabilita de legiuitor si vizeaza faptele de coruptie la nivel inalt, asa cum au fost stabilite tot de legiuitor.

Ca atare, rolul Directiei Nationale Anticoruptie este acela de a efectua investigatii privind fapte de coruptie comise de persoane care detin anumite functii in institutiile publice sau functii de demnitate publica enumerate expres si limitativ in art. 13 alineatul 1 litera b din Ordonanta de Urgenta nr. 43/200222.

Avand in vedere aceasta competenta stabilita prin lege nu se poate sustine ca procurorii care fac investigatii in care sunt implicate astfel de persoane sau procurorul sef al directiei au „se pare, un razboi personal”.

Referitor la sustinerile din raportul ministrului Justitiei privind pretinse afirmatii pe care le-as fi facut si care sunt verificate de Inspectia Judiciara, imi mentin explicatiile de mai sus de la punctul 9.

Cu privire la sustinerile ministrului Justitiei care se bazeaza pe afirmatiile preluate de la pagina 182 a raportului de control a Inspectiei Judiciare, respectiv :„o parte din judecatorii curtii de apel … ca fiind mod de presiune” pentru a sustine ca „procurorul sef incearca sa obtina condamnari cu orice pret” arat ca acestea sunt nefondate si de natura sa induca in eroare fiind scoase din contextul afirmatiilor inspectorilor judiciari.

Aceasta afirmatie a inspectorilor judiciari nu este consemnata la fila 182, ci la fila 186 si vizeaza sustinerea unui judecator de la Curtea de Apel Bucuresti care a apreciat ca, un procuror de sedinta care la data controlului nu mai lucra in Directia Nationala Anticoruptie, a formulat o cerere de recuzare si in opinia judecatorului cererea de recuzare „este un comportament patimas”. Aceasta afirmatie din raportul de control al Inspectiei Judiciare nu are nici o legatura cu activitatea manageriala a procurorului sef si nici nu e de natura sa dovedeasca faptul ca se doreste cu orice pret sa obtina condamnari.

Cu privire la ultima sustinere a ministrului Justitiei de la acest punct, respectiv „sa nu neglijam condamnarile la care este expus statul roman la Curtea Europeana a Drepturilor Omului ca urmare a unor astfel de acte si fapte” aceasta nu este sustinuta de realitate fiind infirmata de datele statistice comunicate de Agentul Guvernamental privind condamnarile la Curtea Europeana a Drepturilor Omului in dosarele instrumentate de Directia Nationala Anticoruptie inregistrate in perioada 2013 – 2017, respectiv:

In nici una dintre aceste decizii nu s-a retinut vreo incalcare a legii de catre procurorii DNA in perioada mai 2013- pana in prezent, perioada in care am exercitat functia de procuror sef al DNA, astfel ca nu se poate retine un astfel de motiv in sustinerea revocarii.

16. Cresterea numarului de achitari, sporirea cheltuielilor, raportari eronate
Ministrul Justitiei a motivat ca:
– „rata de achitari este mai mare decat media nationala”,
– „ponderea achitarilor” nu este corect calculata,
– „alocarile bugetare per pe procuror sunt mai mari decat media Ministerului Public”.
Comparatia rezultatelor Directiei Nationale Anticoruptie cu alte structuri de parchet poate duce la concluzii eronate deoarece volumul de activitate, complexitatea cauzelor, tipul de infractionalitate investigata, resursele umane si fluctuatia acestora pot influenta evaluarea unor indicatori statistici.
Astfel, singura comparatie relevanta este cu cea desfasurata in anii anteriori de Directia Nationala Anticoruptie.

cu privire la numarul de achitari in anul 2016 si 2017
Astfel, fata de 1.271 inculpati trimisi in judecata in cursul anului 2016, au fost achitati:
– 116 inculpati pe alte temeiuri decat lipsa de pericol social si Decizia Curtii Constitutionale nr. 405/2016147.
– 3 inculpati in baza art. 181 C. pen. apreciindu-se de catre instantele de judecata gradul de pericol social al faptelor deduse judecatii;
– 15 inculpati in temeiul art. 16 alin. 1 lit. b (teza I) C.pr.pen. ca urmare a Deciziei Curtii Constitutionale nr. 405/2016149.

In anul 2017 nu a crescut numarul achitarilor, ci dimpotriva, fata de anul 2016 a scazut cu 9%.
Astfel, fata de 997 de inculpati trimisi in judecata in cursul anului 2017, au fost achitati 122 de inculpati:
– 29 inculpati au fost achitati in temeiul art.16 alin.1 lit. b (teza I) C.pr.pen. ca urmare a Deciziei Curtii Constitutionale nr. 405/201623
– 1 inculpat a fost achitat in baza art. 181 C.pen. apreciindu-se de catre instantele de judecata gradul de pericol social al faptelor deduse judecatii24
– 92 de inculpati au fost achitati pe alte temeiuri decat lipsa de pericol social si Decizia Curtii Constitutionale nr. 405/201625

Din totalul persoanelor achitate, 32 inculpati au fost trimisi in judecata inainte de anul 2013, dupa cum urmeaza:
– 1 inculpat achitat a fost trimis in judecata in anul 2006,
– 5 inculpati achitati au fost trimisi in judecata in 2009,
– 8 inculpati achitati au fost trimisi in judecata in 2010,
– 13 inculpati achitati au fost trimisi in judecata in 2011,
– 5 inculpati achitati au fost trimisi in judecata in 2012.

Dintre cei 122 de inculpati achitati prin hotarare definitiva, fata de 59 inculpati au fost pronuntate in prima instanta pedepse de condamnare cu pana la 5 ani cu executare, ceea ce releva o jurisprudenta neunitara.

Cu privire la solutiile de achitare ramase definitive s-a dispus prin ordin intern, asa cum am procedat in fiecare an, analizarea tuturor solutiilor de achitare pentru a se stabili motivele care au dus la pronuntarea acestor solutii de achitare.

Cu privire la ponderea achitarilor
Modul de calcul privind indicatorul „ponderea achitarilor” a fost decis de Consiliul Superior al Magistraturii prin hotararile privind structura recomandata pentru rapoartele de bilant ale instantelor si parchetelor, aceeasi metodologie fiind aplicata de intregul Minister Public.
Astfel, Hotararea nr. 1265 din 24 noiembrie 2015 a Consiliului Superior al Magistraturii a stabilit structura recomandata pentru rapoartele de bilant ale instantelor si parchetelor pentru anul 2016, modul de calcul privind ponderea achitatilor este inscrisa la ”Capitolul I – I. 3.1. Ponderea cauzelor restituite de catre instantele de judecata in vederea refaceri urmaririi penale din totalul trimiterilor in judecata. Ponderea inculpatilor achitati din totalul inculpatilor trimisi in judecata”.
Este evident ca nu s-au facut raportari eronate asa cum a sustinut ministrul Justitiei in raportul de evaluare, ci ponderea achitatilor a fost calculata conform indicatorului stabilit de Consiliul Superior al Magistraturii prin raportate la numarul inculpatilor trimisi in judecata in anul pentru care se face raportarea.
Ministrul Justitiei in evaluarea facuta nu a avut in vedere aceasta hotarare obligatorie a Consiliului Superior al Magistraturii si nu s-a raportat la indicatorii statistici stabiliti pentru intregul sistem judiciar, desi sunt aceiasi indicatori folositi in ultimii ani de toate structurile de parchet.

Cu privire la alocarile bugetare
Bugetul Ministerului Public, si implicit al structurilor de parchet este influentat in proportie de 80% de cheltuieli de personal, astfel incat conducatorul unitatii are o marja nesemnificativa de reducere a cheltuielilor.
Compararea bugetelor unor structuri de parchet trebuie sa tina cont de resursa umana, respectiv de numarul de procurori care isi desfasoara activitatea, de vechimea acestora in functie.
Totodata, trebuie remarcat ca raportul ministrului Justitiei compara unitati cu structuri esential diferite de personal, astfel incat rezultatele sunt in mod evident diferite.
Astfel, cadrul Directiei Nationale Anticoruptie functioneaza politisti si specialisti, care sunt platiti din bugetul propriu al directiei. Unele structuri de parchet nu au in componenta politisti carora sa le plateasca salariile, iar la alte structuri de parchet numarul de politisti sau specialisti difera. Pentru a realiza comparatie reala si obiectiva, ministrul Justitiei ar fi trebuit sa aiba in vedere si aceste aspecte, doar in acest mod putand fi determinat costul real pe care il presupun cercetarile efectuate intr-un dosar.
In acest sens, este important de prezentat situatia sintetica cu privire la bugetul alocat DNA in 2016 si 2017.
Pentru anul 2016 situatia se prezinta astfel:
Total buget final alocat a fost de 121.768.000 lei (27.114.990,64 euro).
Total cheltuieli au fost 119.041.503 lei (26.507.861,18 euro), din care:
– Pentru salarii: 100.196.433 lei (22.311.488,60 euro) (cca 84%);
– Pentru bunuri si servicii (tot ceea ce inseamna cheltuieli de intretinere si functionare): 12.272.016 lei (2.732.701,52 euro) (cca 10,3%);
– Proiecte europene: 1.268.728 lei (282.517,14 euro);
– Dotari (autoturisme, mobilier, calculatoare, laptop-uri, alte active fixe): 5.304.326 lei (1.181.153,91 euro);

Pentru anul 2017 situatia se prezinta astfel :
Total bugetul alocat a fost de 176.885.405 lei (38.721.029 euro).
Cheltuielile au fost urmatoarele: 168.400.726 lei (36.863.693,79 euro), din care:
– Pentru salarii: 151.948.655 lei (33.262.259,75 euro) (cca 90%);
– Pentru bunuri si servicii (tot ceea ce inseamna cheltuieli de intretinere si functionare, respectiv cheltuieli materiale cu investigarea cauzelor penale: 9.732.632 lei (2.130.517,92 euro) (cca 5,8%);
– Proiecte europene: 1.611.090 lei (352.675 euro);
– Dotari (autoturisme, mobilier, calculatoare, laptop-uri, alte active fixe): 5.108.349 lei (1.118.241 euro).

Astfel, sumele cheltuite de directie pentru investigarea cauzelor penale au fost de :
– 2.732.701,52 euro in 2016, iar masurile asiguratorii instituite de procurorii directiei in anul 2016 au fost de 667 milioane euro;
2.130.517 euro in anul 2017, iar masurile asiguratorii instituite de procurorii directiei in anul 2017 au fost de 202,4 milioane euro.
In ultimii 4 ani procurorii directiei au indisponibilizat bunuri si valori de peste 2 miliarde euro.
In anul 2016, in cauzele in care instantele au fost sesizate prin rechizitoriile Directiei Nationale Anticoruptie, au ramas definitive 204 hotarari judecatoresti prin care instantele s-au pronuntat cu privire la confiscarea si recuperarea de produse infractionale in suma totala de 1.018.688.189 lei, echivalentul a 226.838.913 euro.
In anul 2017, in cauzele in care instantele au fost sesizate prin rechizitoriile Directiei Nationale Anticoruptie, au ramas definitive 174 hotarari judecatoresti prin care instantele s-au pronuntat cu privire la confiscarea si recuperarea de produse infractionale in suma totala de 729.339.670,14 lei, echivalentul a 159.655.809,76 euro.
Ca masuri manageriale dispuse pentru folosirea cat mai eficienta a bugetului alocat DNA si in vederea recuperarii eficiente a pagubelor produse prin comiterea de infractiuni si folosirea institutiei confiscarii extinse, am infiintat si a fost operationalizat la data de 1 septembrie 2015 Compartimentul de investigatii financiare in care functioneaza 5 ofiteri de politie specializati in investigatii financiare, iar la serviciile teritoriale exista cate un ofiter cu atributii in identificarea si sechestrarea bunurilor.
Activitatea compartimentului vizeaza in special efectuarea investigatiilor financiare in cauzele complexe, pe baza solicitarii procurorilor care efectueaza urmarirea penala in aceste cauze, pentru a stabili daca sunt indeplinite conditiile prevazute de lege pentru a solicita confiscarea extinsa.
In cadrul structurii centrale activeaza in acest moment 5 ofiteri de politie specializati in investigatii financiare, coordonati de un procuror sef sectie, iar la serviciile teritoriale exista cate un ofiter cu atributii in identificarea si sechestrarea bunurilor26.
Ratiunea infiintarii acestui compartiment a fost cresterea gradului de recuperare a sumelor pentru care se dispune confiscarea extinsa, confiscarea speciala si repararea prejudiciului, prioritati stabilite atat in proiectul managerial, in rapoartele de activitate ale directiei dar si in Strategia Nationala Anticoruptie.
Eficienta infiintarii si operationalizarii acestui compartiment, precum si stabilirea ca prioritate a recuperarii prejudiciilor si aplicarea confiscarii extinse se reflecta in datele statistice ale anului 2016, cand au fost instituite masuri asiguratorii de 667 milioane euro, fiind cea mai mare valoare a masurilor asiguratorii dispuse de la infiintarea institutiei.
Preocuparea pentru recuperarea prejudiciilor poate fi reflectata prin exemple din cauzele investigate:
– procurorii au recuperat in natura 43.000 de ha de padure definitiv pentru statul roman. Valoarea estimata a padurii 300 milioane euro;
– procurorii au sechestrat un imobil estimat la 80 milioane euro;
Ca atare afirmatiile ministrului Justitiei cu privire la alocarile bugetare la Directia Nationala Anticoruptie nu sunt sustinute in realitate.

17. Lipsa de implicare a procurorului sef DNA in identificarea si eliminarea comportamentelor abuzive ale procurorilor.
Ministrul Justitiei a motivat reactiile la „ultimele evolutii” privind „dezbaterile publice privind comportamentul abuziv/ilegal desfasurat de procurori nu au determinat nici o reactie institutionala”, iar „procurorul sef nu a luat masuri de verificare”.
Apreciez ca afirmatiile ministrului Justitiei sunt subiective si nu sunt sustinute de realitate.
Fara a comenta un caz particular in care a fost exercitata o procedura disciplinara fata de un procuror indicat ca si exemplu, voi preciza ca, de fiecare data cand a fost identificat un comportament ilegal sau lipsit de deontologie profesionala au fost aplicate masurile institutionale pe care ca procuror sef le-am avut la indemana.
Am sesizat inspectia judiciara, am solicitat revocarea unor procurori din directie sau au fost inregistrate/declinate dosare penale atunci cand au fost suspiciuni de comitere a unor fapte penale.
Referitor la ultimele acuzatii in spatiul public privind activitatea unor procurori mentionez urmatoarele:
Avand in vedere ca Inspectia Judiciara s-a sesizat din oficiu pentru a verifica aspectele semnalate, fiind in derulare proceduri care nu s-au definitivat, si un astfel de control nu poate fi dublat in conditiile legii de catre un control intern dispus de procurorul sef al Directiei Nationale Anticoruptie.
In schimb au fost dispuse urmatoarele masuri cu caracter managerial:
– s-au cerut explicatii scrise si lamurirea aspectelor aparute in spatiul public procurorilor cu privire la care s-au formulat acele sustineri in spatiul public; informarea scrisa intocmita de procurori a fost inaintata spre informare si masuri procurorului general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie;
– s-a propus procurorului general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie aprecierea asupra utilitatii si necesitatii solicitarii unui control managerial la structura teritoriala a directiei;
– a fost convocata o sedinta la care au participat toti procurorii cu functii de conducere din directie in care s-au discutat situatiile aparute in spatiul public privind procurorii din DNA, ocazie cu care s-a cerut procurorilor sefi sa monitorizeze mai atent activitatea procurorilor din subordine, sa fie respectate cu strictete toate dispozitiile legale si ale Codului deontologic in activitatea pe care o desfasoara si sa dispuna masuri atunci cand identifica situatii in care un procuror nu respecta legea in exercitarea atributiilor;
– urmare a unui control intern dispus inca din 2017 s-a verificat modul de aplicare si respectare a unor dispozitii legale de catre procurori, inclusiv o parte din cele despre care in spatiul public s-a sustinut ca ar fi fost incalcate;
– in urma acestui control intern a fost emis ordin scris cu proceduri unitare si stricte referitoare la dispozitiile legale verificate si pretins a fi fost incalcate;
– s-a dispus efectuarea unei evaluari asupra activitatii tuturor serviciilor teritoriale si asupra tuturor procurorilor din structura teritoriala a DNA de catre procurorii sefi adjuncti ai DNA, prin intocmirea unor rapoarte privind activitatea structurilor teritoriale pe care le-au coordonat in anul 2017 pentru fiecare serviciu in parte, dar si activitatea fiecarui procuror in parte. Raportul va contine si modul in care a fost coordonata si controlata activitatea structurilor teritoriale, inclusiv din perspectiva respectarii dispozitiilor legale, precum si masuri concrete de imbunatatire a activitatii acestora.
– s-a dispus totodata procurorilor cu functii de conducere din cadrul DNA sa verifice si sa comunice scris daca au identificat in cadrul structurii pe care o conduc situatii de risc sau vulnerabilitate in ceea ce priveste personalul din subordine, precum si luarea de masuri pentru a se evita pe viitor incalcarea dispozitiilor legale sau ale Codului deontologic si totodata s-a dispus si un control prin procuror anume desemnat pentru verificarea acestor situatii.
In vederea dispunerii altor masuri manageriale, vom astepta finalizarea verificarilor pe care Inspectia Judiciara le efectueaza in prezent.

18. Lipsa de masuri in cazuri grave constatate de instantele de judecata- falsificarea transcrierii unor convorbiri telefonice
Ministrul Justitiei motiveaza ca in „dosarul 3441/1/2016 – Incheierea numarul 18 a Inaltei Curti de Casatie si Justitie din ianuarie 2017…judecatorul constata ca sunt multiple erori incluse in transcrierile certificate” fiind apreciat de ministrul Justitiei „un comportament grav”.
Consemnarea activitatilor de supraveghere tehnica este reglementata in art. 143 din Codul de procedura penala, iar modul de redactare si responsabilitatea revine procurorului sau organului de cercetare penala care consemneaza activitatile derulate pentru fiecare activitate de supraveghere tehnica si care, de regula instrumenteaza dosarul in care s-au efectuat aceste masuri.
Procurorul sef al Directiei Nationale Anticoruptie nu instrumenteaza dosare si potrivit legii, verifica doar rechizitoriile emise de procurorii sefi adjuncti sau de procurorii sefi de sectie.
In dosarele in care nu sunt emise de procurorii cu functii de conducere mentionati rechizitoriile sunt verificate de procurorii sefi ai structurilor teritoriale sau de sefii de sectie, daca rechizitoriul este emis de procurorul sef al serviciului teritorial.
Referitor la „dosarul 3441/1/2016 – Incheierea numarul 18 a Inaltei Curti de Casatie si Justitie din ianuarie 2017”.
Asa cum rezulta din actele dosarului, o parte din inregistrarile la care se face referire au fost efectuate de catre unul din inculpati in locuri publice.
Or, in aceasta situatie, cand se redau convorbiri purtate chiar de sase persoane concomitent, cu zgomotul de fond specific dintr-un restaurant, este posibil sa apara erori de redare. Tocmai din acest motiv Codul de procedura penala obliga procurorul sa ataseze procesului verbal de redare si mediul de stocare pe care se afla convorbirea audio/audio-video, pentru a permite inculpatilor si aparatorilor lor sa verifice ceea ce s-a redat si sa solicite corectarea acestora sau ascultarea in sedinta publica de judecata, ceea ce in speta s-a realizat fiindu-le respectate inculpatilor toate garantiile aferente unui proces echitabil.
Niciun proces-verbal de redare nu a fost inlaturat de la dosarul cauzei principale (278/1/2015 al Inaltei Curti de Casatie si Justitie), fiind acceptat de catre completul de judecata procesul-verbal de indreptare a erorilor materiale depus de procuror.
Imprejurarea ca suntem in prezenta unor erori materiale iar nu a unor mijloace de proba falsificate cu intentie de catre procurori reiese inclusiv din Incheierea nr. 18 din data de 11.01.2017 pronuntata in dosarul 3441/1/2016 al Inaltei Curti de Casatie si Justitie.
In acest sens practica CEDO a retinut ca, atata timp cat inculpatul a avut dreptul sa asculte inregistrarile originale ale conversatiilor, chiar daca a existat o inexactitate a transcrierii nu exista o incalcare a garantiilor procedurale adecvate inaintea jurisdictiilor nationale.27
Fata de aceste aspecte trebuie spus ca nu exista nicio dovada ca procurorii directiei au falsificat probe in procesele penale, iar orice sustineri contrare sunt nereale. Faptul ca au existat anumite erori de transcriere intr-o cauza penala a fost remediata prin solutiile prevazute in Codul de procedura penala.
Este evident ca afirmatiile foarte grave ale ministrului justitiei nu sunt reale.

19. Tergiversarea solutionarii cauzelor cu consecinta prescrierii raspunderii
Ministrul Justitiei nu motiveaza in nici un fel cum a ajuns la aceasta concluzie si este mentionat doar „cazul Microsoft”.
Cu privire la cauzele solutionate in Directia Nationala Anticoruptie au fost dispuse masuri de verificare a cauzelor mai vechi, asa cum ele au fost descrise in Raportul privind activitatea manageriala pe care l-am depus si sunt relevante din perspectiva masurilor manageriale dispuse.
Calcularea termenului de prescriptie este responsabilitatea procurorului de caz si nu a procurorului sef al directiei, cu exceptia cazurilor in care rechizitoriul este verificat de legalitate de catre procurorul sef.
Totodata, au fost efectuate controale regulate pe cauzele mai vechi de 1 an, de 2 ani sau de 5 ani de la inregistrate nefiind constatate situatii in care procurorii sa nu fi lucrat ritmic in dosare.
In doua dintre dosarele in care s-au prescris faptele la procuror am sesizat Inspectia Judiciara, una dintre sesizari vizand chiar o parte din dosarul cunoscut cu denumirea Micorosft.Referitor la acest dosar exemplificat de ministrul Justitiei, mentionez ca au fost emise 4 rechizitorii in care au fost trimisi in judecata mai multi inculpati, printre care si 2 fosti ministri, unul din ei deja condamnat definitiv. Mai mult, procurorii au dispus masuri asiguratorii pentru recuperarea prejudiciului cauzat in cuantum de 62,5 milioane euro si 22 milioane USD.
Sa nu uitam ca Directia Nationala Anticoruptie a fost sesizata de o institutie a statului la 9 ani dupa incheierea contractului respectiv. Cu privire la perioadele de timp pentru care primim sesizari, de multe ori suntem sesizati cu fapte penale comise in urma cu 9 ani sau 7 ani.
In 2017 am fost sesizati pentru fapte de abuz in serviciu comise in urma cu 10 ani, sau 9 ani de la comiterea faptei. 4 sesizari pentru fapte comise in urma cu 10 ani, 14 sesizari pentru fapte comise in urma cu 9 ani, 12 sesizari pentru fapte comise acum 8 ani, 10 sesizari pentru fapte comise in urma cu 7 ani.
Este important ca institutiile sa fie responsabilizate si sa nu astepte atat de multi ani pentru a face o sesizare, iar apoi sa paseze responsabilitatea la procurori
Este foarte dificil sa faci ancheta si sa administrezi probe pentru fapte de 9 ani sau la 10 ani.

20. Lipsa de reactie in verificarea activitatii profesionale si conduitei unor procurori.
Ministrul Justitiei motiveaza ca nu a existat „institutional o reactie de verificare a celor sesizate” cu privire la situatia de la Serviciul teritorial Ploiesti.
Potrivit dispozitiilor legale, verificarea unor potentiale abateri disciplinare este atributul exclusiv al Inspectiei Judiciare care s-a sesizat din oficiu imediat ce au aparut informatiile la care ministrul Justitiei se refera. Ca atare, nu exista dispozitie legala pentru procurorul sef al directiei sa dubleze controlul demarat de Inspectia Judiciara.
Cu privire la masurile luate in acest caz mentin explicatiile de mai sus de la punctul 17 si mentionez ca, despre masurile interne dispuse, am informat in scris procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, presedintele Consiliului Superior al Magistraturii si vicepresedintele Consiliului Superior al Magistraturii.

Fata de cele expuse mai sus apreciez ca motivele invocate de ministrul Justitiei nu pot constitui temei pentru revocarea din functia de procuror sef al Directiei Nationale Anticoruptie.

Iti place aktual24.ro? Urmareste fluxul de stiri aktual24.ro si pe Facebook

O noua experienta cu AK-24. Descarca aplicatia Aktual24 din App Store pentru iPhone si din Google Play pentru Android.

Urmareste-ne si pe:

Comentarii: