Studentii de la Drept le ofera o lectie privind sistemul judiciar lui Iordache, Nicolicea si Serban Nicolae: „Noua lege penala propusa nu mai apara valori sociale fundamentale cum ar fi viata, integritatea fizica si psihica”
Asociatia Studentilor in Drept a dat publiocitatii, marti, un comunicat in care isi precizeaza pozitia fata de modificarile aduse legilor justitiei si Codului Penal. „Atragem atentia si ca aceste modificari ne muta de pe calea europeana pe care ne aflam pana acum si ne arunca pe o panta profund descendenta in materia functionarii justitiei, a statului de drept si a increderii in democratie”, avertizeaza studentii.
Iata comunicatul integral al Asociatiei Studentilor in Drept:
„Punctul de vedere al Asociatiei Studentilor in Drept cu privire la propunerile de modificare si completare a unor legi privind sistemul judiciar, a Codului penal, a Codului de procedura penala, ale Legii nr. 176/2010 si 144/2007 (Legile ANI) si a Legii nr. 78/2000 privind prevenirea, descoperirea si sanctionarea faptelor de coruptie
Avand in vedere ultimele initiative legislative de modificare a Legii nr. 144/2007 privind infiintarea si functionarea Agentiei Nationale de Integritate, precum si pentru modificarea si completarea altor acte normative, a Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciara, a Legii nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor, a Legii nr. 317/2004 privind organizarea si functionarea Consiliului Superior al Magistraturii, a Codului penal si Codului de procedura penala, a Legii nr. 176/2010 privind integritatea in exercitarea functiilor si demnitatilor publice, precum si a Legii nr.78/2000 pentru prevenirea, descoperirea si sanctionarea faptelor de coruptie, Asociatia Studentilor in Drept a Facultatii de Drept din cadrul Universitatii din Bucuresti isi exprima grava ingrijorare cu privire la continutul acestor acte si le respinge, pentru urmatoarele motive:
Studentii Facultatii de Drept vor fi primii vatamati de modificarile privind durata cursurilor de formare la Institutul National al Magistraturii, interzicandu-li-se sa-si exercite profesia de procuror sau judecator intr-un timp rezonabil de la data finalizarii studiilor.
Societatea, in ansamblul ei, va fi vatamata din cauza faptului ca noua lege penala propusa de legiuitor nu mai apara valori sociale fundamentale cum ar fi viata, integritatea fizica si psihica, echitatea sociala si egalitatea partilor in proces. Noua lege penala este disproportionat elaborata in favoarea suspectilor, inculpatilor si condamnatilor penal, punand presoana vatamata si procurorul pe o pozitie de inferioritate, de prepusenie, in procesul penal. Din ce in ce mai mult se vorbeste in spatiul public despre drepturile suspectilor si ale inculpatilor, dar se scapa din vedere drepturile partilor vatamate si partilor civile si in ce mod ar suferi acestea in cazul adoptarii acestor propuneri legislative.
Propunerile de modificare a legilor mai sus mentionate aduc atingere statului de drept si suprematiei Constitutiei Romaniei. Suntem cu totii vulnerabili in fata nedreptatii ce se va instaura si legaliza in societatea romaneasca.
Credem ca Asociatia noastra studenteasca, prin misiunea ei de educare si cultivare a spiritului civic si juridic, trebuie sa traga un semnal de alarma si sa sanctioneze astfel de acte antisociale, injuste si supuse arbitrariului.
I. Cu privire la modificarea Legii nr. 303/2004, Legii nr. 304/2004 si a Legii nr. 317/2004
1. Propunerile legislative ce privesc prelungirea duratei cursurilor de formare profesionala a auditorilor de justitie la patru ani si a stagiului de practica la doi ani nu sunt fundamentate pe un studiu de impact si pe o consultare prealabila cu studentii Facultatii de Drept, contin necorelari si lacune si nu induc predictibilitate si stabilitate in sistemul judiciar din Romania. Consideram ca masurile urmaresc ingreunarea admiterii in profesie a tinerilor absolventi si producerea unei crize de resurse umane in sistemul judiciar. Amintim ca in acest moment exista un grav deficit de personal in sistemul juridic. Din raportul privind starea justitiei realizat de CSM in 2016 aflam ca s-a inregistrat un nivel de activitate de 2.995.276 de dosare, iar la acestea se adauga volumul total de activitate al parchetelor, de 3.258.290 de lucrari. Toate acestea sunt gestionate de un numar de doar 6979 de magistrati, procurori si judecatori!
2. Se creeaza o inflatie artificiala in randurile profesiei de avocat, deoarece tinerii absolventi ai facultatilor de drept sunt descurajati sa urmeze calea Institutului National al Magistraturii, cauza fiind numarul mare si nejustificat de ani de scolarizare. Astfel se vor reorienta catre admiterea in profesia de avocat, producandu-se un grav si vatamator dezechilibru intre profesiile juridice traditionale, exercitarea profesiilor de avocat, notar sau executor judecatoresc devenind in mod evident mai avantajoase din perspectiva timpului alocat pregatirii in profesie. Din aceasta perspectiva, propunerile legislative spulbera planurile de cariera ale tinerilor juristi care au optat pentru Facultatea de Drept in speranta de a deveni procurori sau judecatori.
3. Expunerea de motive face trimitere la necesitatea punerii in concordanta a legilor justitiei cu anumite decizii ale Curtii Constitutionale, insa trebuie mentionat ca aceste initiative, in loc de a propune modificari punctuale, adauga la lege si interpreteaza eronat motivarea Curtii cu consecinta unor schimbari radicale si nefaste ale arhitecturii sistemului judiciar.
4. Initiativele legislative ale Camerei Deputatilor vor influenta negativ cariera si activitatea profesionala a judecatorilor si procurorilor si vor produce dezechilibre in functionarea instantelor si parchetelor. Spre exemplu, propunerea de modificare a Legii nr. 304/2004 referitoare la infiintarea Directiei pentru Investigarea Infractiunilor Savarsite de Judecatori si Procurori in cadrul Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie este nejustificata si nesustinuta de masuri privind resursa umana. Astfel, se poate constata ca nu exista alte categorii profesionale care sa aiba un organ de ancheta specializat dedicat. Prin infiintarea acestei directii se creeaza falsa impresie ca la nivelul acestei categorii socio-profesionale exista un fenomen infractional de o asemenea amploare incat sa justifice tratarea magistratilor in mod diferit in cazul incalcarii legislatiei penale. Astfel, aceasta impresie se va rasfrange implicit si asupra tinerilor juristi, absolventi ai facultatilor de drept, care pot suferi prejudicii de imagine in viata privata si profesionala din cauza unei prezumtii false. Reamintim ca Directiile speciale ar trebui sa ancheteze INFRACTIUNI, nu categorii de persoane.
5. Propunerile legislative formulate de Camera Deputatilor eludeaza, in fapt, votul negativ al Consiliului Superior al Magistraturii, al corpului magistratilor si al societatii civile, precum si intregul proces legislativ de modificare a legilor justitiei inceput de Ministerul Justitiei, in conditiile in care nu se respecta standarde de eficienta si transparenta, prin posibilitatea unor dezbateri reale si constructive. De asemenea, a fost eludata si organizarea unei dezbateri cu cadrele universitare ale facultatilor de drept din tara, adevarati cunoscatori ai artei dreptului.
II. Cu privire la propunere legislativa pentru modificarea Legii nr.176/2010 privind integritatea in exercitarea functiilor si demnitatilor publice, pentru modificarea si completarea Legii nr.144/2007 privind infiintarea si functionarea Agentiei Nationale de Integritate, precum si pentru modificarea si completarea altor acte normative
1. Amendamentul adoptat in Comisia juridica, de disciplina si imunitati a Camerei Deputatilor prin care se prevede faptul ca destituirea din functie a persoanelor fata de care s-a constatat un incident de integritate (incompatibilitate sau conflict de interese) sa poata fi realizata numai din functia ori demnitatea publica in care a existat conflictul de interese sau starea de incompatibilitate (art. 25, alin. 2 din Legea nr. 176/2010) reprezinta un regres inacceptabil in eforturile Romaniei de a preveni si combate situatiile de incompatibilitate, conflict de interese si de asigurare a unui climat de transparenta si legalitate in exercitarea functiilor publice si de demnitate publica.
2. Solutia preconizata de aceasta modificare legislativa va avea ca efect diminuarea pana la eliminare a sanctiunilor care decurg din incalcarea regimului conflictelor de interese si al incompatibilitatilor. Functionarul sau demnitarul va putea ocupa aceeasi functie care a generat incompatibilitatea ori conflictul de interese, precum si orice alta functie, acest lucru fiind posibil prin incetarea interdictiilor, fiind incalcat astfel principiul neretroactivitatii deciziilor Curtii Constitutionale si a legii civile.
3. Se instituie posibilitatea de rotire in functiile publice a persoanelor care au incalcat regimul juridic al incompatibilitatilor sau al conflictului de interese, contrar dispozitiilor Deciziei Curtii Constitutionale nr. 418/2014.
III. Cu privire la modificarea Codului penal si a Codului de procedura penala
1. Directiva (UE) 2016/343 este folosita doar ca un pretext pentru a elimina capacitatea organelor de urmarire penala de a descoperi si de a dovedi infractiuni, iar scopul acestor modificari nu are nicio legatura cu prezumtia de nevinovatie sau cu asigurarea participarii partii la procesul penal.
2. Dreptul penal, ca ramura principala de drept, are ca scop incriminarea oricarei fapte care constituie pericol social si constituie un mijloc de lupta impotriva acelei fapte, dar mai ales o masura corespunzatoare pentru ocrotirea societatii. Ocrotirea are ca obiect relatiile sociale a caror existenta (adica normala formare, desfasurare si dezvoltare) nu este posibila si nu poate fi asigurata decat prin incriminarea si sanctionarea faptei care prezinta pericol social. De aceea, consideram importanta protectia actuala oferita de legea penala persoanelor vatamate si interesului public.
3. Modificarea art. 83 din C. proc. pen. da dreptul suspectului si inculpatului sa asiste la audierile martorilor si va ingreuna efectuarea urmaririi penale, avand in vedere ca in numeroase situatii martorii vor fi intimidati de prezenta autorului infractiunii, mai ales in situatiile in care se afla in relatie de subordonare fata de acesta, cum se intampla in situatia infractiunilor de abuz in serviciu si coruptie. In prezent, legea da dreptul avocatului sa asiste la aceste audieri, garantie absolut suficienta pentru a asigura dreptul la aparare al persoanei cercetate. A fost adus argumentul procedurii speciale in care martorul va ramane in anonimitate, insa aplicarea acestuia in fiecare caz va ingreuna semnificativ actul de justitie.
4. Modificarea art. 273 C. proc. pen. dezincrimineaza practic infractiunea de marturie mincinoasa, cu efect inclusiv asupra tuturor cauzelor aflate pe rol avand ca obiect aceasta infractiune, prin aplicarea principiului legii penale mai favorabile. Va fi extrem de dificila, chiar imposibila aflarea adevarului, in conditiile in care martorii vor sti ca pot minti fara sa aiba nicio implicatie de tragere la raspundere penala.
5. Introducerea art. 542 alin. 11 C. proc.pen. reglementeaza o noua forma a infractiunii de abuz in serviciu, doar pentru magistrati si incrimineaza inclusiv savarsirea faptei din culpa indiferent de natura obligatiei incalcate. Aceasta forma a infractiunii de abuz in serviciu reprezinta o discriminare evidenta fata de toate celelalte categorii sociale care sunt sanctionate doar daca actioneaza cu intentie si doar daca incalca prevederi dintr-o lege.
6. Modificarea art. 168 Cod procedura penala va duce la imposibilitatea de a folosi, intr-o alta cauza, rezultatele unei perchezitii informatice si va ingreuna dovedirea unor infractiuni, fara niciun argument obiectiv. Nu se poate justifica excluderea unor probe care au fost administrate cu respectarea legii si in baza autorizatiei unui judecator, menite a fi utilizate in scopul aflarii adevarului si de tragere la raspundere penala a persoanei care a savarsit infractiunea. Astfel, intr-o perchezitie informatica privind o infractiune cu un grad de pericol mai scazut s-ar putea descoperi inregistrari care atesta savarsirea unei infractiuni mai grave (pornografie infantila, spre exemplu) – in cazul modificarii, daca anchetatorii ar gasi asa ceva ar fi nevoiti sa inapoieze respectivele inregistrari faptuitorului, fara sa poata lua nicio masura – o situatie profund aberanta.
7. Prin noile modificari se goloesc de continut multe infractiuni care sunt de competenta materiala a Directiei Nationale Anticoruptie sau a Directie de Investigare a Infractinilor de Criminalitate Organizata si Terorism, urmarindu-se in final destructurarea si diminuarea altor competente ale celor doua parchete specializate, parhete care, de-a lungul timpului, au vegheat exemplar la apararea interesului general al societatii, a ordinii de drept, a drepturilor si libertatilor cetatenesti.
IV. Cu privire la modificarea Legii nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea si sanctionarea faptelor de coruptie
1. Modificarea art. 12, alin. (1) presupune eliminarea sintagmei „sau pentru altul“ in ceea ce priveste infractiunile de coruptie prevazuta de articol, dar si precizarea expresa ca foloasele trebuie sa fie „materiale“. Astfel se restrange gradul de incriminare prevazut de text, dezincriminandu-se partial fapte precum efectuarea de operatiuni financiare incompatibile cu functia, atributia sau insarcinarea pe care o indeplineste o persoana ori incheierea de tranzactii financiare, utilizand informatiile obtinute in virtutea functiei, atributiei sau insarcinarii sale, precum si folosirea, in orice mod, direct sau indirect, de informatii ce nu sunt destinate publicitatii ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informatii“, ori pericolul social este realizat indiferent daca folosul este pentru sine sau pentru altul.
2. Orice modificare a Legii nr. 78/2000 presupune automat interventia aplicarii principiului ”legii penale mai favorabile” iar toate dosarele penale in faza de urmarire penala, avand ca obiect infractiunile prevazute de art. 12, vor fi clasate iar pentru dosarele penale aflate in judecata se va obtine achitare. Astfel, sunt eliberati de tragerea la raspundere penala o serie de persoane care au savarsit acele infractiuni de coruptie, incalcandu-se in mod evident Conventia Natiunilor Unite impotriva coruptiei, adoptata la New York la 31 octombrie 2003, ratificata prin Legea nr. 365/2004.
Atragem atentia si ca aceste modificari ne muta de pe calea europeana pe care ne aflam pana acum si ne arunca pe o panta profund descendenta in materia functionarii justitiei, a statului de drept si a increderii in democratie.
De asemenea, modul in care se realizeaza procesul legislativ in speta – fara dezbateri, cu ignorarea tuturor partilor interesate si competente care critica aceste propuneri, cu incalcarea regulamentelor parlamentare si cu opozitia redusa la tacere prin mijloace demne de perioada ante-decembrista reprezinta un precedent legislativ dezastruos care slabeste increderea cetatenilor in Parlament si in statul de drept.
In speranta ca aceste initiative legislative vor fi respinse urgent, evocam cuvintele jurisconsultului Ulpian, care ne-a transmis principiile fundamentale ale justitiei, spunand ca „Justitia este vointa statornica si continua de a atribui fiecaruia dreptul sau” (Justitia est constans et perpetua voluntas, jus suum cuique tribuere)”, afirma studentii de la Drept.
Iti place aktual24.ro? Urmareste fluxul de stiri aktual24.ro si pe Facebook
O noua experienta cu AK-24. Descarca aplicatia Aktual24 din App Store pentru iPhone si din Google Play pentru Android.
