„Traim vremurile Apocalipsei: Tara Maramuresului se afla intr-un grav si ireversibil proces de descompunere”. Apelul unui publicist din nordul Romaniei
Traim vremurile Apocalipsei: Tara Maramuresului se afla intr-un grav si ireversibil proces de descompunere si insasi temelia ‘Tarii Lemnului’ se dezintegreaza. Casele, acareturile si portile vechi de lemn sunt demolate, mestesugurile dispar, agricultura si zootehnia traditionala sunt abandonate, arhaicele biserici sunt parasite, iar graiul stramosesc este dat uitarii… Paradoxal, cu cat acest tezaur, unic in lume, este mai cunoscut si apreciat de catre romani si straini deopotriva, cu atat distrugerile sunt mai mari.
Lucrurile merg in directia total gresita, pentru stoparea dezastrului impunandu-se cateva masuri urgente si punctuale:
1. Din cele cca 30.000 de case tipice de lemn (cu forma prelungita, acoperis in patru ape etc.) construite inainte de varful din anii 1960, azi au mai ramas pe loc cateva mii (doar cateva sute insa mai pastrand caracteristicul pridvor cu stalpi sculptati), dintre care monumente istorice in situ sunt doar opt (8!) case, doua (2!) complexe mulinologice si nici o poarta (0!) de lemn! In total, doar vreo 200 de case vechi sunt salvate sigur de la demolare prin satele regiunii, incluzand aici si constructiile devenite pensiuni sau locuinte de vacanta, la care se adauga cele cca 50 de case din Muzeele Satului…
Pentru a impiedica disparitia totala a ultimelor ramasite ale arhitecturii populare, trebuie ca Directia Judeteana pentru Cultura, Culte si Patrimoniul Cultural National Maramures, impreuna cu Comisia Nationala a Monumentelor Istorice, sa intreprinda toate demersurile pentru punerea urgenta sub protectia in situ a unui numar de minim 100 de gospodarii si complexe mestesugaresti mai vechi de 50 de ani si a tuturor portilor „batrane”.
Dragi proprietari de case vechi: in mod indubitabil, casele de lemn va apartin si, daca nu sunt monumente istorice, aveti dreptul sa le distrugeti. Nimeni nu va cere sa nu mai construiti case noi, sa traiti in conditii de ev mediu sau sa mergeti la toaleta in fundul curtii! Cu totii suntem de acord ca lumea trebuie sa evolueze! Dar, nicaieri in lumea civilizata (acolo unde multi dintre voi muncesc), nu construieste fiecare ce, unde si cum vrea. Va rog, asadar, sa pastrati si casa „batrana” langa cea nou construita (care ar fi bine sa fie asortata stilistic, volumetric si cromatic cu ansamblul).
Este incredibil faptul ca va rusinati de casa de lemn, considerand-o semn de saracie si inapoiere! Nimic mai fals decat un asemenea crez bizar!
Sa stiti ca tehnica actuala permite convertirea caselor vechi in locuinte confortabile, cu acoperis mansardat si bai moderne, pastrand exteriorul original, dar interiorul putand deveni sofisticat si demn de invidiat… Iar pentru iubitorii caselor contemporane cu specific traditional, arhitectii de la O.A.R. Maramures au intocmit o serie de proiecte gratuite, care pot fi utilizate pentru construirea de locuinte cu aspect local.
Casele vechi de lemn au o valoare proprie, intrinseca, care va creste in viitor, spre diferenta de zidirile din caramida. Nu repetati greseala facuta cu zgardanele de coral, lazile de zestre ori icoanele pe lemn, vandute de catre bunicii vostri pe bani de nimic… Nu va mai vindeti casele la metru cub pentru un pret de mizerie, pentru a fi taiate si exportate… Si nu inlocuiti maretele porti de lemn cu grilaje de inox, imprumutate parca de la vreo fabrica…
Autoritatile locale si cele judetene trebuie sa urmareasca respectarea Legilor
Constructiilor (50/1991), Urbanismului (350/2001), Monumentelor Istorice (422/2001), O.G. 47/2000 privind Patrimoniul UNESCO, Regulamentului-Cadru de Urbanism (H.G. 525/1996), H.G. 932/2010 (luarea in evidenta a proiectului la O.A.R.) si Legii 157/1997 privind ratificarea Conventiei pentru protectia patrimoniului arhitectural al Europei. Aplicat cu strictete, cadrul legal poate opri distrugerea arhitecturii populare, fara a fi nevoie de noi legi in acest sens.
Autoritatile centrale si locale trebuie sa ofere facilitati financiare generoase pentru toti cei care doresc sa-si pastreze si restaureze casele vechi de lemn, care necesita masuri specifice de intretinere (schimbarea regulata a sindrilei, lupta cu umiditatea si cu atacurile de insecte si ciocanitori etc.), prin subventionarea lemnului de constructie si scutiri de impozite, precum si compensatii pentru inlocuirea omniprezentelor si otravitoarelor invelitori de azbociment de pe toate tipurile de constructii.
Iar companiile de asigurari vor trebui sa-si adapteze criteriile astfel incat si casele vechi din lemn sa poata beneficia de asigurarea obligatorie contra incendiilor, chiar fara a fi ignifugate, dupa modelul practicat in alte tari.
2. Este anormal ca in chiar cel mai bogat taram european in mestesuguri autentice, teoreticienii culturii populare sa fie salarizati de la buget, in timp ce creatorii insisi, ajunsi la disperare, sa fie nevoiti sa se lase de meserie, plecand in strainatate! Preturile pietei pentru lana toarsa si tesuta manual si pentru celelalte produse artizanale, sunt de nimic, iar societatea tot mai modernizata are din ce in ce mai putina nevoie de mesterii populari.
Bugetul judetului, prin Centrul Judetean pentru Conservarea si Promovarea Culturii Traditionale Maramures, ar putea insa gasi resursele pentru o indemnizatie de macar 500 RON/lunar pentru 100 de creatori populari precum: confectioneri de opinci, „clopuri”, cojoace de piele si cosuri din fibra de alun, pentru olari, dogari, fierari, morari, pentru cativa din cei mai buni lemnari si tesatoare (poate si pentru cativa ceterasi, trambitasi sau dansatori exceptionali), care ar trebui totodata si scutiti de impozite, cu conditia ca: mesterii sa aiba ucenici (incurajati cu burse), atelierele lor sa fie lesne vizitabile, iar stilul, materialele si ornamentele utilizate sa ramana necontaminate de kitsch…
Romania a semnat Conventia Internationala pentru Protejarea Patrimoniului Cultural Imaterial, care sustine nu atat conservarea obiectelor realizate anterior de catre meseriasii populari, cat, mai ales, crearea conditiilor pentru continuarea producerii acestora. Pe baza Conventiei respective, spre diferenta de tara noastra, statele evoluate finanteaza mai intai mesterii populari si scolile de mestesuguri periclitate si, abia apoi, contabilii si referentii…
3. Agricultura traditionala, transportul cu atelaje animale si alimentatia de tip ancestral se prabusesc sub loviturile modernitatii si ale standardelor inventate fie de statul roman, fie de U.E. Modul arhaic si sanatos de trai dispare, vechile soiuri si rase locale de plante si animale sunt inlocuite cu hibrizi. Cultura fanului, pomicultura si zootehnia traditionala, surse nepretuite de produse organice, mai supravietuiesc partial, fiind insa amenintate de importuri, de chimizare si de mecanizare. Fanul, carnea, laptele, branza, cartofii sau porumbul au ajuns sa nu mai merite a fi produse, avand preturi de nimic. Apele minerale locale ori sucurile de brad si soc sunt inlocuite cu racoritoare chimice si bere la PET, sunca si ouale de casa sunt schimbate cu cremvursti si chipsuri cu aditivi, iar concentratele furajere si pesticidele otravesc mediul natural.
Niciodata, poporul maramuresean n-a fost mai bolnav ca azi… Efectul abandonarii muncii campului si reducerea efortului fizic, inlocuirea mersului pe jos cu cel motorizat, stresul omniprezent, mancarea de la supermarket si dezechilibrele alimentare au efecte grave, ducand tot mai des la cancer, diabet, probleme cardiace…
Pentru un Maramures sanatos si autentic, pentru ca agricultura organica si alimentatia traditionala sa ramana vii si pretuite la adevarata lor valoare si pentru transmiterea mai departe a tezaurului de cunostinte ancestrale, trebuie intervenit prompt de la nivel guvernamental, prin certificari bio „din oficiu”, scutiri de impozite si credite cofinantate de stat!
4. O rugaminte pentru parohiile maramuresene: cu sau fara ajutor de la stat, investiti in conservarea bisericilor vechi de lemn pe care le detineti! Nu le abandonati, nici nu le transformati in triste capele funerare! Mai ales ca, acele bisericute sunt mai atractive decat noile lacasuri in care investiti azi…
Dragi enoriasi: nu umpleti cu ciment vechile si pitorestile cimitire care inconjoara bisericile de lemn. Nu defrisati copacii de acolo si pastrati obiceiul plantarii prunilor la capataiul crucilor, care confera acelor locuri un placut aspect de parc, nu de desert betonat…
5. Dragi localnici! Fiti mandri de miile de cuvinte ale graiului maramuresean si nu le dati uitarii! Folositi acasa si in public limbajul stravechi si transmiteti-l mai departe ca pe o comoara de pret, mostenire de la nobilii vostri stramosi, care face diferenta intre voi si restul lumii si care va asigura atat legaturile intracomunitare, cat si propria identitate regionala.
Invatati si difuzati mai departe intregul tezaur de dansuri si melodii populare, in forme cat mai pure, si nu va mai rusinati sa purtati costumele traditionale mostenite de la bunici, preferand doar costumele populare nou confectionate.
Pentru ca Maramuresul sa aiba viitor, este nevoie ca localnicii sa dea dovada de mai multa intelegere si dragoste pentru mostenirea fabuloasa pe care au primit-o, in primul rand fata de cultura lemnului. Ei trebuie si sa-si abandoneze mentalitatea de santier („tot ce este nou e bun, iar ce e vechi, este gunoi”), acceptand regulile
Civilizatiei europene occidentale, pentru care „vechi” inseamna ceva „valoros ce trebuie pastrat” si nu un „semn de inapoiere”.
In acest moment, tinerii localnici care indragesc traditiile sunt tare putini: este nevoie de mai multi Calinesteni ai Tarii Maramuresului si Coconi din Breb, care sa invete sa cunoasca, sa aprecieze si sa transmita mai departe vechile mestesuguri si obiceiuri.
In viitor, traditiile vor ajunge sa fie din nou pretuite si se vor „vinde” tot mai bine, dar se impune continuitatea: de abandonam acum, n-o sa mai stim sa ne reapucam…
Poate ar fi timpul si ca macar o parte a sumelor alocate din banii publici, an de an, festivalurilor care de care mai „traditionale” de care s-a umplut judetul, sa fie investite in ceva mai durabil: conservarea arhitecturii, a mestesugurilor, a agriculturii si a zootehniei autentice.
Daca decidentii romani si europeni nu vor interveni acum pentru salvarea patrimoniului maramuresean, atat de unic si de fragil, ramasitele sale vor disparea cu totul in viitorul apropiat… Iar distrugerea ultimului rest autentic de Europa rurala preindustriala, a acestui sit cu valoare de peisaj cultural UNESCO nerecunoscut oficial, va fi, timpul va dovedi-o, o pierdere pentru lumea intreaga…
Dragii mei: este adevarat, traditia este tot mai greu si costisitor de mentinut, dar faceti-o, va rog, de dragul superbei regiuni ai carei fii sunteti si gandindu-va la binele generatiilor urmatoare!
Nu lasati Maramuresul sa moara!
Iti place aktual24.ro? Urmareste fluxul de stiri aktual24.ro si pe Facebook
O noua experienta cu AK-24. Descarca aplicatia Aktual24 din App Store pentru iPhone si din Google Play pentru Android.
