11 state europene cer înăsprirea regulilor pentru vizele Schengen acordate cetățenilor ruși. România nu se află printre semnatari

Adaugă ca sursă preferată pe Google

Potrivit unei scrisori obținute de AFP, documentul este semnat de nouă state membre ale Uniunii Europene – Suedia, Republica Cehă, Danemarca, Estonia, Finlanda, Letonia, Lituania, Olanda și Polonia – la care se adaugă Norvegia și Islanda. România nu figurează printre țările semnatare.

Presiuni pentru restricții suplimentare

Statele semnatare consideră „profund îngrijorător” faptul că un număr semnificativ de cetățeni ruși continuă să călătorească în Europa în scop turistic, în ciuda războiului din Ucraina. Ele solicită Bruxelles-ului introducerea unor „noi măsuri restrictive și obligatorii” care să limiteze accesul în spațiul Schengen.

Femeie cu un copil în braţe, lovită de un camion în Iaşi

Botswana, acuzații grave la adresa Moscovei: ”Tot mai mulți cetățeni sunt atraşi prin metode înşelătoare în Rusia și trimiși pe front”

Argumentele lor vizează atât dimensiunea politică, cât și pe cea de securitate. În scrisoare se menționează că circulația liberă ar putea facilita deplasarea unor persoane implicate în conflictul din Ucraina, inclusiv foști combatanți sau persoane cu legături cu structuri militare ruse.

Semnatarii cer, de asemenea, o mai bună diferențiere între cetățenii obișnuiți și cei cu statut militar, astfel încât intrarea în Uniunea Europeană să fie restricționată în cazul ultimilor.

Diviziuni în interiorul Uniunii Europene

În timp ce unele state susțin ferm înăsprirea regulilor, altele adoptă o poziție mai rezervată. Franța, Spania și Italia se numără printre țările care nu au semnat inițiativa, considerând că sancțiunile deja existente sunt suficiente și că acestea vizează în principal oficiali ruși și persoane apropiate regimului de la Moscova.

Aceste state susțin că extinderea restricțiilor asupra cetățenilor obișnuiți ar putea avea efecte politice nedorite și ar risca să alimenteze discursul Kremlinului privind ostilitatea Occidentului față de populația rusă.

O poziție similară a fost exprimată și de Iulia Navalnaya, văduva opozantului rus Alexei Navalnîi, care a avertizat că măsurile prea dure împotriva cetățenilor de rând ar putea întări propaganda oficială de la Moscova.

Scăderea și revenirea vizelor Schengen pentru ruși

După invazia Rusiei în Ucraina în 2022, Uniunea Europeană a suspendat acordul de facilitare a vizelor pentru cetățenii ruși, iar ulterior a introdus restricții suplimentare privind vizele cu intrări multiple.

Cu toate acestea, datele recente arată că în 2025 au fost emise aproximativ 477.000 de vize turistice pentru cetățeni ruși. În total, numărul vizelor acordate a scăzut semnificativ față de perioada de dinaintea războiului, când depășea patru milioane anual, dar a rămas totuși semnificativ.

Potrivit Comisiei Europene, în 2025 s-a înregistrat chiar o creștere de aproximativ 10% a vizelor acordate rușilor față de anul precedent, iar Franța, Italia și Spania se află printre principalele state emitente.

Dispute politice privind transparența datelor

Tema vizelor a generat tensiuni și în interiorul instituțiilor europene, după ce unele date statistice au fost inițial eliminate din rapoarte interne, apoi reintroduse în urma presiunilor exercitate de mai multe state membre.

În acest context, dezbaterea privind accesul cetățenilor ruși în spațiul Schengen rămâne una sensibilă, împărțind statele membre între necesitatea de securitate și principiul nediscriminării cetățenilor obișnuiți într-un context de conflict geopolitic prelungit.