Belgia este supusă unei presiuni tot mai mari din partea UE pentru a permite utilizarea activelor rusești înghețate pentru a oferi un „împrumut pentru reparații” Ucrainei.
Financial Times reamintește că aproximativ 190 de miliarde de euro din activele suverane rusești deținute la Euroclear, un depozitar central de valori mobiliare din Bruxelles, au fost înghețate ca răspuns la invazia Ucrainei de către Rusia în 2022.
Inițial, multe țări occidentale, inclusiv SUA, Germania și Belgia, au fost reticente în a utiliza aceste fonduri, temându-se de consecințe juridice și financiare. Cu toate acestea, în ultimele săptămâni, poziția Europei s-a schimbat.
Publicația a analizat un document în care administrația președintelui american Donald Trump a cerut aliaților G7 să confiște „sau să utilizeze în alt mod” activele principale ale Rusiei „pentru a finanța apărarea Ucrainei”.
După aceea, cancelarul german Friedrich Merz a scris într-un articol pentru FT că 140 de miliarde de euro din aceste fonduri ar trebui folosite ca împrumut pentru înarmarea Ucrainei.
Comisia Europeană a subliniat ulterior modul în care ar putea fi structurat un astfel de „împrumut reparatoriu”.
Cu toate acestea, prim-ministrul belgian Bart de Wever a cerut altor 26 de țări din UE să acopere riscurile juridice și financiare asociate cu acest împrumut și să garanteze suma integrală, astfel încât Belgia să nu fie obligată să o ramburseze.
După cum notează publicația, poziția sa a atras condamnarea altor capitale, mai ales având în vedere că profiturile Euroclear sunt supuse impozitului pe profit belgian.
„(Belgia) susține de trei ani că Euroclear este o companie belgiană și, prin urmare, profiturile obținute din aceasta aparțin și Belgiei. Acum, când vrea să împartă riscurile, susține că Euroclear este o companie europeană”, a declarat un diplomat de rang înalt al UE care a fost implicat în negocierile pe această temă.
Trei diplomați au declarat că răbdarea cu oficialii belgieni se epuizează.
Alte capitale europene susțin că situația dificilă din Ucraina necesită solidaritate și subliniază că Polonia a fost de acord să găzduiască principalul centru de aprovizionare cu arme către Ucraina, iar Danemarca a fost de acord să trimită avioane de vânătoare F-16 la Kiev, fără a solicita altor țări să împartă riscurile.
„Nu mai există soluții ușoare. Fiecare trebuie să facă ce poate”, a declarat un diplomat al UE.