7 observatii despre Franta si acel „Ucraina intra in UE in 15-20 de ani”. Sa fie asa sau e strategie pentru Rusia? – Analiza

analize

Franta a transmis, prin intermediul presedintelui Emmanuel Macron si a ministrului pentru Afaceri Europene, Clement Beau, ca Ucrainei ii va lua mult timp pana la primirea in Uniunea Europeana, in ciuda optimismului ca aceasta va deveni parte a blocului comunitar printr-o procedura accelerata.

In timp ce primul a vorbit despre ‚‚decenii’’ pentru integrarea statului cu capitala la Kiev, al doilea a vorbit despre 15-20 de ani, ceea ce a starnit consternare atat in randurile oficialilor tarii invadate de Rusia cat si printre sustinatorii acesteia din Europa.

Este realist ce spun oficialii francezi sau este doar o strategie pentru a calma Rusia? In timp ce e clar ca Ucraina nu poate adera intr-un interval scurt, chiar sa fie vorba despre ‚‚decenii’’?

7 observatii pe aceasta tema, cu recurs la experienta altor state europene, inclusiv Romania:

1. Oricum Ucraina nu putea intra in Uniunea Europeana intr-un an sau doi, nici chiar 4-5. Cel mai probabil, pe repede inainte, cel mai realist termen pentru Ucraina ar fi 6-7 ani. Din nou, asta daca toate lucrurile merg bine. Asta e cauzat in primul rand de chestiuni tehnice. Ucraina are nevoie de timp pentru a adopta acquis-ul comunitar, masivul set de reglementari europene pe care fiecare stat membru trebuie sa si-l insuseasca. In acelasi timp, Ucraina trebuie sa dovedeasca si hotarare de a lupta masiv cu coruptia si crima organizata, probleme serioase in aceasta tara. Acesta este un proces care nu se va intampla peste noapte.

2. Ucraina are nevoie si de timp pentru a-si adapta economia. Concurenta europeana se poate dovedi prea dura pentru multe industrii ucrainene daca am vedea Kievul in UE intr-un interval scurt, mai ales in conditiile in care acestea au fost devastate de agresiunea Rusiei si le va lua multi ani pentru a se reface. O aderare pe repede inainte ar pune probleme serioase acestor industrii.

3. Asa cum arata experienta Romaniei si a altor state europene, integrarea europeana completa ia timp. Romania a depus cererea de aderare la Uniunea Europeana in 1995 si a intrat in 2007, cu alte cuvinte un total de 12 ani. Este adevarat, negocierile de aderare au inceput in 1999.

Este obligatoriu ca Ucraina sa adere intr-un timp comparabil cu al Romaniei? Deloc, mai ales dat contextul si motivele pentru a grabi aderarea. Sa nu uitam ca Romaniei i-a luat atat de mult din numeroase motive. Unul dintre ele ar fi faptul ca in anii ’90 Romania a traversat o foarte dura perioada de tranzitie de la economia centralizata comunista la economia de piata. Ucraina a avut mult mai mult timp pentru acelasi proces, astfel incat din multe puncte de vedere economia sa este mai adaptata conditiilor economiei de piata decat era Romania la inceputul mileniului al treilea. Desi, asa cum subliniam mai sus, parti din ea inca nu sunt pregatite in acest moment. In acelasi timp, Romania a avut mari intarzieri din cauze interne. Amanarea repetata a unor reforme esentiale pentru apartenenta la Uniunea Europeana, inclusiv reforma justitiei, a facut ca statul roman sa adere cu cativa ani mai tarziu decat vecinii sai est-europeni. In timp ce state precum Ungaria, Slovenia, Slovacia, Polonia sau Cehia au inceput in aceeasi perioada negocierile, iar Slovacia a avut chiar o mica intarziere fata de Romania, toate acestea au aderat inaintea Romaniei la UE, in 2004.

4. Declaratiile liderilor francezi trebuie privite si in context politic, nu sunt concluzii batute in cuie. Franta a dus o politica destul de complexa fata de Rusia. In timp ce a sustinut hotarat sanctiuni dure pentru Rusia si a trimis ajutor Ucrainei, Franta a dus si o politica de dialog cu Rusia si de evitare a ‚‚punerii la colt’’ a statului condus de Vladimir Putin. Diplomatia franceza stie ca Rusia se opune aderarii Ucrainei la Uniunea Europeana, chiar daca nu atat de mult cat se opune aderarii la NATO, care este alianta militara. Vehicularea unui termen indepartat pentru integrarea Ucrainei indeparteaza regimul rus de nemultumirea fata de integrarea hotarata a Ucrainei in spatiul occidental. Scopul poate fi unul de a castiga timp si de a transmite Rusiei ca daca face concesii – inclusiv prin retragerea din teritoriile ucrainene ocupate in 2022 – acest lucru nu va fi cuplat cu un nou reflux geopolitic in vecinatatea sa apropiata. Sa nu uitam ca vorbim de un stat inca puternic militar, dotat cu armament nuclear, si care trebuie ‚‚dus’’ treptat spre o atitudine mai concilianta, mai ales in conditiile in care nu e deloc sigur ca trupele rusesti vor fi alungate strict prin forta armelor din Ucraina.

5. Termeni precum ‚‚decenii’’ sau 15-20 de ani date pentru un proces de integrare in UE sunt relativi. Macron nu doar ca nu are forta de a impune de unul singur celorlalti lideri ai Uniunii, precum nu are forta de a influenta decisiv evolutiile interne din Ucraina, dar nici nu va mai fi presedinte al Frantei peste 5 ani. In tot acest timp Ucraina se poate apropia tot mai mult de UE si sa devina mai pregatita pentru aderare. De altfel, odata ce razboiul cu Rusia se va fi incheiat, situatia si orientarile UE se vor schimba cu siguranta, mai ales ca Moscova si-a pierdut mare parte din puterea de convingere asupra liderilor europeni.

6. In cele din urma, decizia de primire a Ucrainei in Uniunea Europeana va tine seama de suportul pe care aceasta il va primi, de hotararea ei de a face rapid reformele necesare si de contextul de moment. Franta cu greu ar putea amana de una singura o Ucraina pregatita, sustinuta de un mare numar de state europene importante, mai ales unele precum Polonia, care vad o Ucraina europeana ca esentiala pentru securitatea sa.

7. Ucraina va deveni oricum parte a spatiului politic si economic european inca dinainte de intrarea oficiala in UE, chiar daca aceasta intrare nu se va produce in 1-3 ani, in contextul in care optiunea pro-europeana este zdrobitoare in randul elitelor de la Kiev si nu mai poate fi inversata. Revenind la exemplul Romaniei, aceasta a inceput sa primeasca fonduri europene (Sapard, Phare fiind cele mai cunoscute) cu mult inainte de a deveni oficial stat membru. Alte integrari partiale in UE au venit din libertati de circulatie tot mai mari pentru cetatenii romani in anii pre-2007, armonizari de legislatie si beneficii comerciale.

In concluzie, ar trebui sa privim mai relaxat declaratiile oficialilor francezi privind o integrare indepartata a Ucrainei in Uniunea Europeana.

In primul rand acestea sunt declaratii politice, facute intr-un context tensionat, in care ne aflam in mijlocul unei confruntari militare ruso-ucrainene.

In al doilea, termenul este atat de larg si conditiile se pot schimba atat de mult de la an la an incat ‚‚decenii’’ sau ‚‚15-20 de ani’’ reprezinta angajamente pe care nimeni nu si le poate asuma in mod strict. In al treilea, contextul din jurul acestui proces complex vor fi cele care vor decide soarta Ucrainei, nu declaratiile unor lideri care in cativa ani nu vor mai avea puterea de decizie nici macar in tarile lor.

Mai mult despre: ,

Comentarii: