700 de milioane de euro, atat s-a platit pentru pensii speciale in ultimele 4 luni. CCR trage de timp in continuare

politica

Deputatul USR Claudiu Nasui a semnalat luni ca, in decurs de cinci luni, Curtea Constitutionala nu a luat o decizie in ceea ce priveste impozitarea pensiilor speciale, sustinand ca, in perioada iunie – septembrie, au fost alocate 3,36 miliarde lei pentru plata acestora.

„Risipa de bani continua, in timp ce clasa politica isi acorda noi privilegii. Nu trece saptamana fara sa mai auzim de un nou vot pentru a acorda noi sporuri sau beneficii celor apropiati de centrii de putere. Intre timp, lupta pentru a le pastra pe cele vechi se da la cel mai inalt nivel. De aproape cinci luni asteptam un verdict de la CCR legat de impozitarea pensiilor speciale. Evident ca asteptam un raspuns de la cei care ei insisi beneficiaza de pensii speciale, unii chiar multiple. Ce inseamna asta pentru romani? Ei bine, peste 3 miliarde de lei s-au dus in plina pandemie in pensiile speciale. Asta doar in ultimele 4 luni de zile, de cand a trecut votul de impozitare in Parlament. Imediat se vor face 5, astfel ca specialii vor mai incasa o pensie, in timp ce noi asteptam raspunsul CCR”, a scris deputatul USR, pe Facebook.

El a mentionat ca una din prioritatile USR este „eliminarea acestor clase de privilegii”. „In timp ce angajatii pe salariul minim platesc printre cele mai mari taxe din UE pe munca, avem categorii de pensionari speciali care incaseaza mii de euro lunar, nu in baza contributiilor, ci doar in baza privilegiilor pe care unii si le-au votat cu mana lor”, a adaugat Nasui.

Deputatul USR a atasat un tabel, conform caruia dintre cele 3,36 miliarde lei destinate pensiilor speciale 1,491 miliarde lei au fost pentru Politie si Jandarmerie; 1,221 miliarde lei pentru militari; 298 milioane lei pentru magistrati; 245 milioane lei pentru angajati ai SRI, STS, SIE si SPP; 43 de milioane de lei pentru piloti si personal navigant; 19 milioane lei pentru angajati din justitie; 10 milioane lei pentru diplomati.

Pe 17 iunie, plenul Camerei Deputatilor a dat vot favorabil proiectului de lege pentru modificarea si completarea Legii 227/2015 privind Codul fiscal, care are ca obiect de reglementare instituirea unei taxe pe veniturile si indemnizatiile pentru limita de varsta. Conform unui amendament de la PSD, PNL si USR, „pensiile cu valoare de pana la 2.000 de lei inclusiv nu se impoziteaza, cele cuprinse intre 2.000 si 7.000 se impoziteaza cu 10%, iar pensiile cu o valoare de peste 7.001 lei se impoziteaza cu 85% pentru ceea ce depaseste suma de 7.001 lei”.

Pe 18 iunie, Sectiile Unite al Inaltei Curti de Casatie si Justitie au decis sa sesizeze Curtea Constitutionala cu privire la aceasta lege. Instanta suprema arata in hotararea de sesizare a CCR ca unul dintre cele cinci principii ale fiscalitatii reglementate de Codul fiscal vizeaza „justetea impunerii sau echitatea fiscala”, care „asigura ca sarcina fiscala a fiecarui contribuabil sa fie stabilita pe baza puterii contributive, respectiv in functie de marimea veniturilor sau a proprietatilor acestuia”.

„Legea instituie o taxa pe venitul din pensiile reglementate de legile speciale care este diferita de impozitul pe venit si se cumuleaza cu acesta din urma, ceea ce inseamna ca acestei categorii de venituri, care fac obiectul taxarii conform legii criticate, li se aplica atat impozitul pe veniturile din pensii, cat si taxa nou instituita. Rezulta, astfel, ca pensiile vizate de lege sunt supuse unei duble impuneri, contrar principiului nediscriminarii si principiului asezarii juste si echitabile a sarcinii fiscale”, explica ICCJ.

Si Avocatul Poporului a transmis CCR o sesizare privind acest act normativ.

CCR a amanat atat pe 14 iulie, cat si pe 3 septembrie discutiile pe marginea sesizarilor facute de Avocatul Poporului si Inalta Curte de Casatie si Justitie.

Mai mult despre: ,

Comentarii: