A facut blat DNA? Magistratii sunt consternati, coincidente dubioase. Cum se explica decizia DNA care a provocat amanarea procesului lui Dragnea
Jurnalista Ioana Ene Dogioiu publica o ampla analiza a deciziei completului de cinci judecatori privind amanarea procesului lui Liviu Dragnea cu inca o luna. Ea a vorbit cu mai multi magistrati despre solicitarea DNA care a dus la aceasta decizie, majoritatea declarandu-se consternati.
Solicitarea procurorului DNA, Raluca Mirica, de a invoca doua exceptii de neconstitutionalitate a fost pretextul perfect pentru judecatorii ICCJ sa amane cu inca o luna procesul sefului PSD. Dogioiu a sesizat cateva coincidente dubioase, intre actiunile procurorului si decizii ale lui Tudorel Toader care vizeaza sefii DNA.
„O alta coincidenta sau nu este ca exact dupa ce Dragnea a obtinut amanarea in baza exceptiilor formulate de procurorul DNA, adjuncta interimara a sefului DNA, Madalina Scarlat, a fost propusa de Tudorel Toader in functia de procuror sef al Sectiei judiciare penale din Directia Nationala Anticoruptie, adica sefa a procurorilor de sedinta ca acela care a reprezentat DNA in procesul lui Dragnea.
Ar trebui sa stiti ca mai ales in procesele importante, procurorul de sedinta nu se duce in instanta cu ce a visat in noaptea precedenta, ci in baza unei strategii discutata cu procurorii ierarhici superiori. Poate cu dna Scarlat. Si daca cineva, poate dna Scarlat sau altcineva, i-o fi atras atentia procurorului de sedinta ca daca niste inculpati scapa pe prescriptie in procesul lui Dragnea, lui ii va fi imputat acest lucru si i-a sugerat ce trebuie sa faca pentru a nu-i fi imputat?
In plus, de ce sa fie procesul doar despre Dragnea, nu si despre ceilalti?, putea fi intrebat procurorul de sedinta. Asa cum ma intreb, cu sau fara legatura, daca si dl Calin Nistor, acum interimar, va fi propus de dl Dragnea, pardon de dl Toader, sef la DNA?”, scrie Dogioiu pe ziare.com.
Iata explicatiile detaliate:
„In opinia majoritatii juristilor cu care am vorbit, DNA ar fi trebuit sa traga din toate puterile pentru pronuntare dupa sentinta de la fond si un apel in care nu se schimbase nimic. Cand colo, lovitura de teatru!, procurorul de sedinta, Raluca Mirica, a venit cu doua exceptii de neconstitutionalitate.
Cand faci asa ceva, stii foarte bine, daca ai o minima experienta, ca partea adversa sare imediat si cere amanare pentru a studia exceptiile inainte de a formula un punct de vedere. Deci cand a aruncat asta pe masa, procurorul de sedinta ar fi trebuit sa stie ca efectul va fi amanare, indiferent daca spera ca instanta sa le acorde avocatilor doar 30 de minute.
Daca socotea exceptiile esentiale si voia sa evite amanarea, spun specialistii cu care am vorbit, le depunea in scris inainte de termen, ele erau comunicate avocatilor care ar fi trebuit sa vina la termen cu un punct de vedere formulat.
Peste fix 5 minute dupa invocarea exceptiilor cu efect sigur de amanare, acelasi procuror DNA acuza avocatii ca tergiverseaza procesul pentru ca au cerut amanare. Sigur ca amanarea de 35 de zile este uriasa si ea spune multe si despre completul ICCJ, dar asa e daca motivul a fost servit.
Pe fond, ce a vrut procurorul DNA cu cele doua exceptii? Potrivit magistratilor cu care am vorbit lucrurile stau asa:
Prin exceptia privind art 29 din Legea 78/2000, DNA a incercat sa dinamiteze textul ca neconstitutional prin imprecizie si impredictibilitate, dar risca, dimpotriva, sa fi validat, intr-un fel, sustinerile avocatilor lui Liviu Dragnea.
Daca presedintele ICCJ sustine ca articolul 29 privind completurile specializate este caduc, deci nu ar trebui luat in considerare, iata ca DNA il considera incident in cauza, pentru ca altfel nu avea cum sa-l atace la CCR. Incident in cauza, adica in vigoare.
Argumentul ca s-ar fi incercat, in extremis, conexarea acestei exceptii cu sesizarea pe conflict privind completurile de 3 nespecializate e o prostie. Fiind vorba despre doua tipuri diferite de actiuni, exceptie si sesizare de conflict, conexarea nu e posibila.
Iar amanarea pronuntarii CCR in cazul conflictului in asteptarea pronuntarii pe exceptia DNA e o naivitate. Asta ar presupune o CCR de buna credinta, iar o CCR de buna credinta ar respinge de pe scaun sesizarea pe conflict.
A doua chestiune, exceptia privind art 174, este putin mai tehnica. Pe scurt, spun magistratii cu care am vorbit, exista un Recurs in interesul legii (RIL) de interpretare a acestui art 174 care explica cum se stabileste momentul din care incepe sa curga prescriptia.
In baza lui, considera procurorul, faptele altor inculpati ar fi prescrise, ale celor care si-au recunoscut vinovatia si au contribuit masiv prin declaratiile lor la inculparea lui Dragnea. Sa nu ii scape pe acestia din mana a fost procuparea procurorului DNA, cu riscul sa piarda lupta contracronomentru in privinta lui Dragnea.
Avocatii lui Dragnea nici nu au invocat prescriptia, ea implinindu-se prin 2022, pe prevederile de acum ale CP. Acum insa, desigur, pasa a fost preluata si toti declara pe la televizor dosarul integral prescris.
Pentru toti magistratii cu care am vorbit asa ceva este de neinteles. Sunt consternati. Si in privinta fondului exceptiilor care reprezinta sofisme, spus elegant, si in privinta momentului in care ele au fost invocate.
Fapt este ca Dragnea a primit amanarea mult visata nu datorita avocatilor sai, ci datorita procurorului DNA si, cu complicitatea generozitatii termenului acordat, el a primit pe tava sansa de a beneficia de o decizie a CCR sau de pensionarea judecatoarei.
Coincidenta sau nu, in PSD se discuta pe fata ca Dragnea si-a castigat deja timpul pana la prezidentiale pe care e hotarat sa le castige in orice conditii, iar asta se traduce indiferent de frauda necesara, pentru a intra in imunitate si gata. A facut un pas esential.
O alta coincidenta sau nu este ca exact dupa ce Dragnea a obtinut amanarea in baza exceptiilor formulate de procurorul DNA, adjuncta interimara a sefului DNA, Madalina Scarlat, a fost propusa de Tudorel Toader in functia de procuror sef al Sectiei judiciare penale din Directia Nationala Anticoruptie, adica sefa a procurorilor de sedinta ca acela care a reprezentat DNA in procesul lui Dragnea.
Ar trebui sa stiti ca mai ales in procesele importante, procurorul de sedinta nu se duce in instanta cu ce a visat in noaptea precedenta, ci in baza unei strategii discutata cu procurorii ierarhici superiori. Poate cu dna Scarlat. Si daca cineva, poate dna Scarlat sau altcineva, i-o fi atras atentia procurorului de sedinta ca daca niste inculpati scapa pe prescriptie in procesul lui Dragnea, lui ii va fi imputat acest lucru si i-a sugerat ce trebuie sa faca pentru a nu-i fi imputat?
In plus, de ce sa fie procesul doar despre Dragnea, nu si despre ceilalti?, putea fi intrebat procurorul de sedinta. Asa cum ma intreb, cu sau fara legatura, daca si dl Calin Nistor, acum interimar, va fi propus de dl Dragnea, pardon de dl Toader, sef la DNA?
Ca sunt coincidente sau nu, ele au avut un efect de tsunami in sistemul judiciar. Niciun magistrat cu care am vorbit nu a inteles ce a facut procurorul DNA in procesul Dragnea si covarsitoarea majoritate s-a declarat socata si convinsa ca e vorba despre un blat. Propunerea lui Toader a parut pentru multi ca un steag infipt pe reduta cucerita.
Nu stiu daca fara interventia procurorului DNA instanta ramanea in pronuntare, nu stiu daca pronunta hotararea inainte de pronuntarea CCR, dar stiu ca fara interventia procurorului DNA sansele ca asta sa se fi intamplat erau cu mult mai mari, iar dupa aceasta interventie au crescut exponential sansele ca Dragnea sa scape”, a scris Dogioiu pe ziare.com.
