A murit la pușcărie un fost mare lider militar al sârbilor. Belgradul ceruse insistent să fie transferat în Serbia

Adaugă ca sursă preferată pe Google

Moartea lui Mladić a fost confirmată de familia sa pentru Euronews Serbia. Fostul comandant suferise mai multe accidente vasculare cerebrale, iar starea sa de sănătate se deteriorase puternic în ultimele luni.

Ratko Mladić se afla în detenția Mecanismului Internațional Rezidual pentru Tribunalele Penale, instituția ONU care a preluat atribuțiile Tribunalului Penal Internațional pentru fosta Iugoslavie.

Lupte devastatoare în Yemen. Peste 60 de morți și un district strategic recucerit

Avertisment de la Bruxelles după victoria AfD: „Coșmarul este real. Nu mai speculați că auriștii sunt umflați în sondaje. De câte probe mai este nevoie că oamenii chiar așa vor vota?”

Cereri repetate pentru eliberarea sa înainte de moarte

Cu numai câteva zile înainte de deces, autoritățile de la Belgrad ceruseră din nou ca Mladić să fie transferat în Serbia din motive medicale.

Ministrul sârb al Justiției, Nenad Vujić, avertizase că, potrivit rapoartelor medicale, fostul comandant intrase în faza terminală a vieții și că moartea sa „poate surveni în orice moment”. Serbia propusese transferul acestuia la Academia Medicală Militară din Belgrad, unde urma să beneficieze de îngrijiri medicale și paliative.

Familia lui Mladić afirma săptămâna trecută că medicii centrului de detenție i-au informat că acesta ar putea muri în orice zi sau, cel târziu, în câteva săptămâni. Fiul său, Darko Mladić, spunea că tatăl său se afla în cea mai gravă stare de sănătate de până atunci.

Mecanismul de la Haga a respins însă solicitarea de eliberare anticipată pe motive umanitare. Judecătoarea Graciela Gatti Santana a apreciat că starea de sănătate, chiar foarte gravă, nu justifica în sine eliberarea și că Mladić beneficia de îngrijiri paliative în unitatea de detenție.

Condamnat pe viață pentru genocidul de la Srebrenica

Ratko Mladić a fost comandantul Armatei Republicii Srpska în timpul războiului din Bosnia, desfășurat între 1992 și 1995 și soldat cu aproximativ 100.000 de morți și milioane de persoane strămutate.

În noiembrie 2017, Tribunalul Penal Internațional pentru fosta Iugoslavie l-a condamnat la închisoare pe viață pentru genocid, crime împotriva umanității și crime de război. Sentința a rămas definitivă în iunie 2021, după respingerea apelului.

Cea mai gravă dintre crimele pentru care a fost condamnat a fost genocidul de la Srebrenica. În iulie 1995, forțele sârbe bosniace aflate sub comanda sa au ocupat enclava Srebrenica, declarată anterior „zonă de securitate” de ONU.

Peste 8.000 de bărbați și băieți bosniaci musulmani au fost uciși în zilele următoare. Masacrul a fost calificat drept genocid de justiția internațională și este considerat cea mai gravă atrocitate comisă în Europa după Al Doilea Război Mondial.

Mladić a fost condamnat și pentru rolul său în asediul orașului Sarajevo, care a durat aproape patru ani. Forțele sârbe bosniace au bombardat sistematic orașul și au atacat populația civilă cu artilerie și lunetiști.

16 ani fugar înainte de a fi capturat în Serbia

Ratko Mladić a fost inculpat pentru prima dată de Tribunalul de la Haga în 1995, dar a reușit să evite capturarea timp de aproximativ 16 ani.

În primii ani după război s-a deplasat relativ liber în Serbia și a beneficiat de protecția unor structuri și persoane apropiate fostei armate iugoslave. Ulterior a intrat în clandestinitate, devenind unul dintre cei mai căutați suspecți de crime de război din lume.

A fost arestat în mai 2011 într-un sat din nordul Serbiei și transferat câteva zile mai târziu la Haga. Procesul său a început în 2012.

Glorificat în continuare de o parte a clasei politice sârbe

În pofida condamnării definitive, Mladić a continuat să fie prezentat drept erou de organizații naționaliste, de unii politicieni din Serbia și de lideri ai sârbilor bosniaci.

Portrete și picturi murale cu imaginea sa au apărut în repetate rânduri în Serbia și în Republica Srpska, provocând proteste ale organizațiilor pentru drepturile omului și ale reprezentanților victimelor războiului.

Asociațiile care reprezintă mamele și familiile victimelor de la Srebrenica s-au opus și ultimelor solicitări pentru eliberarea sa. Acestea au afirmat că o asemenea decizie ar fi reprezentat „o mare nedreptate față de familiile victimelor”.

Ratko Mladić a murit astfel în detenție, la peste trei decenii de la genocidul de la Srebrenica și la nouă ani după condamnarea sa la închisoare pe viață.