A murit Rodica Stănoiu, fostă ministră PSD a Justiției în regimul Năstase

Adaugă ca sursă preferată pe Google

Născută la 10 mai 1939, în comuna Nucet din județul Dâmbovița, Stănoiu a avut o carieră politică de peste un deceniu. Între 1996 și 2008 a fost senatoare PDSR și apoi PSD, având trei mandate consecutive.

Ea  fost ministră a Justiției în guvernul Adrian Năstase, fiind acuzată de intervenții în procese legate de politicieni.

Absolventă a Facultății de Drept a Universității din București, promoția 1961, Rodica Stănoiu a urmat specializări internaționale la Universitatea din Montreal, la Facultatea Internațională de Drept Comparat din Strasbourg și a obținut titlul de doctor în drept în 1975.

Europa intră în iarnă cu rezerve de gaze extrem de scăzute. UE spune că poate acoperi consumul, dar avertizează asupra riscurilor

Republica Moldova își schimbă harta administrativă! Cele 32 de raioane dispar, iar numărul primăriilor scade de peste trei ori

A avut o activitate universitară îndelungată, predând la Universitatea Spiru Haret între 1995 și 2005 și, din 1996, la Universitatea Creștină „Dimitrie Cantemir”.

Controversele care au marcat cariera Rodicăi Stănoiu: acuzații de influență politică, presiuni în anchete și colaborare cu fosta Securitate

Deși a avut o carieră politică și universitară îndelungată, numele Rodicăi Stănoiu rămâne puternic asociat cu o serie de controverse care au marcat scena publică în perioada în care a condus Ministerul Justiției și în anii care au urmat. Activitatea sa în fruntea instituției, într-un moment critic pentru reforma statului și pentru apropierea României de Uniunea Europeană, a fost însoțită de dispute privind influența politică asupra justiției, implicarea în dosare penale sensibile și apariția unor suspiciuni privind colaborarea cu fosta Securitate.

Acuzații privind presiuni asupra procurorilor și ingerințe în anchete

Mandatul Rodicăi Stănoiu (2000–2004) a coincis cu perioada în care guvernul Năstase era frecvent acuzat că exercită control politic asupra justiției. Mai multe organizații civice și reprezentanți ai opoziției au susținut că Ministerul Justiției, condus atunci de Stănoiu, ar fi influențat anchete penale cu miză politică. Criticii au reclamat presiuni asupra procurorilor, blocarea unor dosare și promovări controversate în sistemul judiciar.

În acei ani, presa a relatat repetat despre anchete care stagnau sau erau orientate împotriva adversarilor politici, în timp ce cercetări ce vizau oameni apropiați de putere întârziau să avanseze. Rodica Stănoiu a respins constant acuzațiile, afirmând că toate deciziile au respectat cadrul legal, însă percepția publică formată în perioada respectivă a continuat să îi afecteze reputația.

Cazul „Voiculescu” și suspiciunile de protejare politică

Printre cele mai discutate episoade se află și modul în care Ministerul Justiției a gestionat dosarele cu implicații economice majore și conexiuni politice, într-o perioadă în care instituțiile anticorupție se aflau încă la început. În dezbaterile publice, numele Rodicăi Stănoiu a fost frecvent asociat cu acuzații privind protejarea unor personaje influente, inclusiv oameni de afaceri și lideri politici din coaliția de guvernare.

Acuzațiile privind colaborarea cu Securitatea

Una dintre cele mai puternice controverse a apărut în 2012, când Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS) a concluzionat că Rodica Stănoiu ar fi colaborat cu Securitatea, sub numele conspirative „Sanda” și „Georgeta”. Potrivit documentelor prezentate de CNSAS, aceasta ar fi furnizat informații despre colegi și activități universitare în perioada comunistă.

Rodica Stănoiu a respins categoric acuzațiile, susținând că dosarul prezentat era falsificat și că nu a semnat niciun angajament cu Securitatea. Totuși, decizia oficială a instanței care a confirmat poziția CNSAS a consolidat percepția publică negativă.