A scazut brusc numarul migrantilor ilegali in Austria imediat dupa ce Romania a fost respinsa pentru Schengen. Cum se explica
Austria a inregistrat anul trecut peste 100.000 de treceri ilegale de frontiera si si-a justificat astfel respingerea intrarii Bulgariei si Romaniei in Schengen, reprosand protectia inadecvata a frontierei externe a UE. Rezultatul a fost o disputa diplomatica intre Sofia si Bucuresti, pe de o parte, si Viena, pe de alta parte. Dar intre timp, cifrele au scazut brusc: de la jumatatea lunii decembrie pana in primele zile ale lunii ianuarie, au fost retinuti cu 70% mai putini imigranti ilegali, relateaza cotidianul „Die Presse”, citat de news.ro.
Cancelarul Karl Nehammer are in fata o calatorie delicata saptamana viitoare: luni, cancelarul va vizita frontiera externa a Bulgariei cu Turcia – locul care a fost decisiv pentru veto-ul Austriei la aderarea acestei tari la Schengen in decembrie anul trecut, scrie „Die Presse”
Intre timp, fluxul de refugiati pe ruta Balcanilor de Vest se diminueaza. Guvernul de la Viena pune aceasta evolutie pe seama faptului ca Serbia a reimpus vize pentru cetatenii indieni si tunisieni. Din aceasta tara, migrantii ajungeau in UE cu ajutorul calauzelor, in schimbul catorva mii de euro. Anul trecut, numai in Austria au fost depuse 30.000 de cereri de azil din India si Tunisia. In statisticile privind azilul, aceste tari se afla pe locurile trei si patru, dupa Afganistan si Siria.
Dar scaderea brusca a numarului de migranti ilegali se datoreaza probabil si faptului ca multi dintre cei care stateau deja in taberele de refugiati din Balcanii de Vest de luni sau chiar de ani de zile au plecat inainte de inceperea sezonului rece, pentru a ajunge intr-un loc „mai sigur”, cu spatii de cazare mai confortabile pe timpul iernii – in Austria, Germania, Suedia sau alte tari ale UE, noteaza „Die Presse”.
In orice caz, autoritatile din Grecia incearca, la randul lor, sa goleasca treptat taberele supraaglomerate si sa ii lase pe migranti sa se deplaseze spre nord. Dupa ce au incetat restrictiile de calatorie cauzate de pandemie, anul trecut s-a ivit ocazia.
2023 ofera „ultima sansa” de a incheia un pact privind migratia si azilul inainte de urmatoarele alegeri europene din 2024, a avertizat Centrul International pentru Politici de Migratie (ICMPD). Summitul extraordinar al UE din februarie ar putea aduce progrese – spera Bruxelles-ul – , daca statele membre sunt interesate de o solutie comuna.
Othmar Karas, membru al Parlamentului European din partea Partidului Popular Austriac (OVP, partidul cancelarului Nehammer), nu crede insa in aceasta perspectiva optimista. „Lipseste vointa politica”, s-a plans el miercuri, intr-o conferinta de presa.
Potrivit acestuia, este nevoie de o protectie comuna a frontierelor externe, de un sistem de azil al UE si de un algoritm de redistributie a imigrantilor, bazat pe solidaritate. In ceea ce priveste ultimul punct, nu exista nici macar unanimitate in cadrul OVP, noteaza „Die Presse”. Conducerea partidului este ferm impotriva unui sistem de cote la nivelul UE. In schimb, Nehammer cere bani europeni de la Comisie pentru construirea de garduri la frontiera externa a UE, stiind foarte bine ca autoritatea de la Bruxelles nu a acordat pana acum nicio finantare pentru „bariere fizice”, fiind o chestiune de principiu, arata cotidianul austriac.
