Adaugă ca sursă preferată pe Google
Proporţia tinerilor care nu sunt înscrişi în sistemul de învăţământ din România este relativ mare în rândul celor cu vârste cuprinse între 6 şi 14 ani, respectiv 5 şi 19 ani (16% şi, respectiv, 32%, comparativ cu mediile OCDE de 2% şi 16%), arată publicaţia „OCDE Education at a Glance 2025 – EaG 2025”, lansată marţi.
Potrivit raportului, ponderea tinerilor cu vârste cuprinse între 18 şi 24 de ani care nu sunt angajaţi şi nu urmează niciun program educaţional sau de formare (NEET) în România este peste media OCDE (22%, comparativ cu 14%). Riscul de a fi şomer sau inactiv este ridicat în rândul persoanelor cu vârste cuprinse între 25 şi 34 de ani, în special pentru cei cu studii sub nivelul secundar superior (18% sunt şomeri, iar 45% nu sunt angajaţi).
„În România, ponderea tinerilor adulţi cu studii sub nivelul secundar superior a scăzut de la 26% în 2019 la 24% în 2024. România este una dintre cele şase ţări OCDE şi partenere în care studiile superioare au scăzut în aceeaşi perioadă: ponderea tinerilor adulţi cu o calificare terţiară a scăzut, de asemenea, de la 26% în 2019 la 23% în 2024.
Studiile superioare garantează perspective excelente de angajare în România (rata de ocupare a forţei de muncă de 92%, comparativ cu 87% în medie la nivelul OCDE). Cu toate acestea, avantajul mediu în ceea ce priveşte câştigurile pentru lucrătorii cu studii superioare în vârstă de 25-64 de ani, comparativ cu lucrătorii cu studii secundare superioare, este de 41%, sub media OCDE de 54%”, arată documentul, citat de Agerpres.
România a înregistrat o scădere de 5% a numărului de copii cu vârste cuprinse între 0 şi 4 ani în perioada 2013-2023 şi se preconizează că va întâmpina o scădere suplimentară de 11% între 2023 şi 2033, se mai arată în raport.
De asemenea, în România, 62% dintre noii admişi la programele de licenţă îşi finalizează studiile în durata teoretică (peste media OCDE de 43%), iar 65% şi 66% fac acest lucru în termen de unu şi, respectiv, trei ani suplimentari (mediile OCDE: 59% şi 70%).
„România reuşeşte să atragă un număr tot mai mare de studenţi străini şi a înregistrat o creştere de la 5,4% în 2018 la 6,7% în 2023 (comparativ cu media OCDE, care, de asemenea, a crescut de la 6% la 7,4% în aceeaşi perioadă). Salariile relative ale cadrelor didactice din România sunt mari. Profesorii din învăţământul primar câştigă în medie cu 14% mai mult decât lucrătorii cu studii superioare”, susţine documentul.
În plus, profesorilor li se poate acorda o compensaţie suplimentară pentru predarea mai multor ore, pentru participarea la programe de mentorat sau pentru îndeplinirea unor sarcini speciale suplimentare.
Totodată, relevă raportul, elevii din România primesc puţin peste 6.000 de ore de instruire obligatorie în învăţământul primar şi gimnazial (cu aproximativ 1.600 de ore mai puţin decât media în întreaga ţară OCDE), din care 46% şi, respectiv, 29% sunt alocate matematicii, lecturii, scrierii şi literaturii.
Recomandări
Citește mai departe
Aurul ocupă de mii de ani un loc aparte în felul în care oamenii înțeleg valoarea și păstrarea averii. De la monede și rezerve ale statelor până la bijuterii transmise între generații, metalul prețios a rămas asociat cu ideea de patrimoniu într-o lume în care sistemele monetare și economice s-au schimbat constant. În ultimii ani, […]
Jurnalistul Dan Turturică avertizează că eșecul premierului desemnat Luca Niculescu de a forma un guvern nu ar însemna doar declanșarea alegerilor anticipate, ci ar putea deschide o perioadă de instabilitate economică, socială și instituțională comparabilă, în opinia sa, cu momentele de criză de la sfârșitul anilor ’90. Turturică apreciază că, dintre toate variantele de premier […]
Comisia de Boli Infecțioase a Colegiului Medicilor din România a transmis miercuri o serie de precizări privind pesta, cunoscută popular drept ciumă, în contextul informațiilor contradictorii venite în ultimele zile din Rusia, unde moartea unei angajate a Institutului Antipestă din Irkutsk a determinat carantinarea a aproximativ 200 de persoane și instituirea unor măsuri epidemiologice extinse. […]
Noi informații apărute în presa germană indică Azerbaidjanul drept statul pentru care fostul șef al serviciului german de informații externe BND, August Hanning, ar fi pregătit cel puțin o analiză bazată pe informații secrete. Potrivit Der Spiegel, anchetatorii verifică legăturile fostului șef al spionajului german cu un ofițer al serviciilor de informații din Azerbaidjan. Parchetul […]
Expunerea controlată la frig a trecut, în numai câteva decenii, din zona recuperării sportive în cea a serviciilor de wellness și a programelor care promit optimizarea organismului. De la pungi cu gheață aplicate local până la camere în care temperatura aerului poate coborî sub minus 100 de grade Celsius, termenul de crioterapie acoperă proceduri foarte […]
