Actiunile penalilor Dragnea si Tariceanu, sanctionate dur in raportul MCV. Ce a inteles Tudorel Toader din avertismentele UE

news

Comisia Europeana (CE) arata in raportul MCV publicat miercuri ca ritmul global al reformelor a stagnat in acest an, ceea ce a dus la incetinirea punerii in aplicare a recomandarilor restante, cu riscul redeschiderii unor chestiuni care, in raportul din ianuarie 2017, au fost considerate inchise.

Provocarile la adresa independentei sistemului judiciar reprezinta o serioasa sursa de ingrijorare, mai spune CE.Ministrul Justitiei Tudorel Toader a afirmat, referindu-se la concluziile raportului MCV, ca documentul are o concluzie pozitiva, respectiv ca Romania isi poate indeplini obiectivul ridicarii MCV in actualul mandat al comisiei.

Comisia Europeana invita Romania sa indeplineasca toate recomandarile si anunta ca, spre sfarsitul lui 2018, va publica un nou raport de evaluare, se arata la finalul documentului facut public miercuri, care insista asupra necesitatii consultarii Comisiei de la Venetia in cazul numirii procurorilor sefi, remarca faptul ca in trei cazuri recente a fost respinsa cererea de ridicare a imunitatii unor parlamentari si consemneaza ca desi Parlamentul a adoptat un cod de conduita, acesta nu face trimitere specifica la independeta sistemului judiciar. De asemenea, raportul avertizeaza ca in cazul unor presiuni cu efecte negative asupra luptei anticorpuptie, CE si-ar putea reevalua concluziile.

„Comisia invita Romania sa puna in aplicare actiunile necesare si sa indeplineasca toate recomandarile si, catre sfarsitul anului 2018, va publica un nou raport privind progresele inregistrate”, este concluzia raportului, citata de news.ro.

In ceea ce priveste numirea procurorilor de rang inalt, raportul mentine reomandarea din luna ianuarie, ca Romania sa ceara avizul Comisiei de la Venetia.

„Punerea in aplicare a acestei recomandari va trebui, de asemenea, sa asigure garantii corespunzatoare in ceea ce priveste transparenta, independenta si sistemul de control si echilibru al puterilor in stat, chiar daca decizia finala ar apartine in continuare nivelului politic”, subliniaza documentul.

Referitor la Codurile de conduita, CE remarca faptul ca Parlamentul a adoptat un cod de conduita la 11 octombrie 2017, care include o dispozitie generala cu privire la respectarea separarii puterilor, fara a da insa curs recomandarii Comisiei de a face trimitere in mod specific la independenta sistemului judiciar.

„Prin urmare, urmatorul pas va fi de a vedea modul in care codul are un efect practic in ceea ce priveste definirea actiunilor care ar depasi limitele stabilite de acesta si a masurilor care se iau in cazul in care aceste limite sunt depasite”, se arata in raport, care adauga ca „ar fi de asteptat ca, ori de cate ori Consiliul Superior al Magistraturii condamna declaratiile unui parlamentar care critica un magistrat sau sistemul judiciar, sa existe o actiune subsecventa clara in cadrul Parlamentului pentru a evalua daca a fost incalcat codul”.

In legatura cu reforma sistemului judiciar, documentul mentioneaza ca „recomandarii de a incheia faza actuala a reformei Codului penal si a Codului de procedura penala ale Romaniei nu i s-a dat curs inca” si ca „parlamentul nu a adoptat pana in prezent niciunul dintre proiectele de modificari propuse de Guvern in 2016, care fusesera rezultatul unor ample consultari cu sistemul judiciar”.

Cu privire la transparenta si predictibilitatea procesului legislativ pentru legislatia privind reforma sistemului judiciar si lupta impotriva coruptiei, CE afirma ca „Parlamentul a adoptat mai multe masuri si modificari cu privire la care nu s-au organizat consultari sau dezbateri publice sau oportunitatea de a contribui la acestea a fost redusa”.

Documentul CE apreciaza si ca CSM „ar trebui sa continue sa isi consolideze activitatea de aparare a reputatiei magistraturii in mod coerent si eficient si sa contribuie la un dialog constructiv si transparent cu Guvernul si Parlamentul”, precum si ca „ar trebui sa promoveze, de asemenea, consolidarea in continuare a cooperarii dintre institutiile judiciare cu privire la principalele chestiuni nesolutionate, inclusiv functionarea Inspectiei Judiciare”

In general, Comisia noteaza ca eu existat evolutii pozitive, dar ca „situatia politica si propunerile legislative care risca sa aiba un impact negativ asupra reformei au incetinit realizarea de progrese”.

In privinta combaterii coruptiei la nivel inalt, raoortul remarca faptul ca trei cereri de ridicare a imunitatii unor parlamentari au fost respinse recent, adaugand ca, in general, o evaluare pozitiva a progreselor realizate in cadrul obiectivului de referinta nr. 3 se bazeaza pe o Directie Nationala Anticoruptie independenta, care sa fie in masura sa isi desfasoare activitatile cu toate instrumentele pe care le are la dispozitie si sa continue sa inregistreze rezultate”.

„In cazul aparitiei unor presiuni cu efecte negative asupra luptei impotriva coruptiei, Comisia s-ar putea vedea obligata sa reevalueze aceasta concluzie”, avertizeaza CE.

Progresele referitoare la abordarea recomandarilor MCV, afectate de situatia politica, iar criticile la adresa sistemului judiciar si a hotararilor judecatoresti raman o caracteristica problematica in cadrul dezbaterilor publice, mentioneaza Raportul CE dat publicitatii miercuri, care invoca scandalurilor provocate de Ordonanata 13 si de proiectul de modificare a legilor Justitiei.

„In ciuda angajamentului asumat de Guvern de a incerca finalizarea MCV cat mai curand posibil, progresele referitoare la abordarea recomandarilor MCV din ianuarie 2017 au fost afectate de situatia politica. Intr-o perioada de noua luni de la raportul din ianuarie 2017, in Romania s-au succedat doua guverne, in timp ce tensiunile crescande dintre puterile statului (Parlament, Guvern si sistemul judiciar) au ingreunat tot mai mult cooperarea dintre acestea. In plus, progresele si rezultatele bune pe care institutiile judiciare au continuat sa le inregistreze in lupta impotriva coruptiei au fost in mare parte puse sub semnul intrebarii de evenimente precum adoptarea in ianuarie 2017 de catre Guvernul anterior a unei ordonante de urgenta a Guvernului vizand dezincriminarea anumitor infractiuni de coruptie, cum ar fi abuzul in serviciu, si a unei propuneri de act normativ vizand gratierea”, se ararta in document, care consemneaza si ca „desi ordonanta de urgenta a fost abrogata de Guvern si, de asemenea, de Parlament, in urma acestor evenimente au ramas indoieli in spatiul public”, se mentioneaza in raportul MCV.

O alta controversa a aparut, de asemenea, odata cu discutiile privind propunerile de revizuire a legilor justitiei incepand cu sfarsitul lunii august, noteaza raportul, adaugand ca atunci cand a fost consultat, Consiliul Superior al Magistraturii a respins de doua ori proiectele de modificari, identificand aspecte precum independenta sistemului judiciar .

Presedintele Romaniei si societatea civila au exprimat, de asemenea, preocupari. A fost emisa si o petitie prin care se solicita respectarea avizului emis de Consiliul Superior al Magistraturii, semnata de o majoritate a magistratilor din Romania. Reactia negativa puternica din partea sistemului judiciar si din partea unor parti ale societatii civile s-a concentrat in special asupra chestiunii referitoare la independenta sistemului judiciar, se arata in document.

„Capacitatea Guvernului si a Parlamentului de a asigura un proces legislativ deschis, transparent si constructiv cu privire la legile justitiei va fi esentiala”, considera CE.

O alta problema constatata se refera la criticile la adresa sistemului judiciar si a deciziilor instantelor.

„Criticile la adresa sistemului judiciar si a hotararilor judecatoresti raman o caracteristica problematica in cadrul dezbaterilor publice. Acest lucru este in contradictie cu constatarile pozitive ale Comisiei cu privire la rolul magistraturii in ceea ce priveste continuarea reformei , sustinute de Consiliu, precum si cu necesitatea de a respecta independenta sistemului judiciar. Acceptarea si respectarea hotararilor judecatoresti definitive si faptul de a le permite magistratilor sa isi faca datoria in mod neingradit sunt esentiale, inclusiv pentru a satisface conditia prevazuta in raportul din ianuarie”, reaminteste CE.

Comisia Europeana a publicat astazi raportul referitor la etapele parcurse de Romania pentru a-si indeplini angajamentele privind reforma judiciara si combaterea coruptiei, in contextul Mecanismului de cooperare si de verificare (MCV) instituit in 2007, cand Romania a aderat la Uniunea Europeana. Raportul analizeaza progresele inregistrate in ceea ce priveste punerea in aplicare a celor 12 recomandari formulate de Comisie in raportul sau din ianuarie 2017 privind MCV.

Prim-vicepresedintele CE Frans Timmermans a declarat ca au fost constatate progrese in unele domenii, dar mai sunt inca multe de facut. El spune ca se bazeaza pe Guvernul Romaniei sa continue reformele necesare si sa evite regresul,

„Am constatat progrese in unele domenii, dar mai sunt inca multe de facut. Romania a pus in aplicare unele dintre recomandarile noastre, dar in privinta altora nu a realizat pana acum progrese suficiente. Ma bazez pe guvernul Romaniei sa continue reformele necesare si sa evite regresul, astfel incat sa putem colabora in vederea atingerii obiectivului de finalizare a MCV in cadrul actualului mandat al Comisiei”, a spus Frans Timmermans.

Ultimul raport al Comisiei din ianuarie 2017 a trecut in revista progresele generale inregistrate in ultimii zece ani si a identificat 12 recomandari specifice care ar ajuta Romania sa avanseze in directia indeplinirii tuturor obiectivelor de referinta ale MCV.

Potrivit raportului publicat astazi, s-au realizat progrese in privinta unora dintre aceste recomandari. Este vorba, in special, despre recomandarea de a institui un sistem pentru verificarea conflictelor de interese din domeniul achizitiilor publice (PREVENT), care a fost pusa in aplicare in mod satisfacator. Comisia constata, de asemenea, ca s-au inregistrat progrese si in privinta altor recomandari, sub rezerva aplicarii lor in practica. In acelasi timp, Comisia constata ca ritmul global al reformelor a stagnat in cursul anului 2017, ceea ce a dus la incetinirea punerii in aplicare a recomandarilor restante, cu riscul redeschiderii unor chestiuni care, in raportul din ianuarie 2017, au fost considerate inchise. Provocarile la adresa independentei sistemului judiciar reprezinta o serioasa sursa de ingrijorare.

Comisia nu poate inca sa concluzioneze ca obiectivele de referinta ale MCV sunt, in acest moment, indeplinite in mod satisfacator, desi datorita progreselor inregistrate unele obiective se apropie de acest stadiu. Comisia ramane de parere ca, printr-o cooperare loiala intre institutiile statului, printr-o orientare politica ferm ancorata in realizarile trecutului si prin respectarea independentei sistemului judiciar, Romania va putea, in viitorul apropiat, sa puna in aplicare recomandarile restante si, prin urmare, sa indeplineasca in mod satisfacator obiectivele de referinta ale MCV. Catre sfarsitul anului 2018, Comisia va evalua din nou progresele realizate.

Cel de-al 17-lea raport din cadrul Mecanismului de Cooperare si Verificare pentru Romania este publicat intr-un moment marcat de controversata modificare a legilor justitiei.

Ultimul raport MCV a fost publicat in ianuarie, Comisia Europeana prezentand atunci conditiile si 12 recomandari pe care Romania le are de indeplinit pentru a permite ridicarea MCV.

”Ireversibilitatea progreselor realizate in lupta impotriva coruptiei si indeplinirea ultimelor recomandari cerute sunt esentiale pentru a permite Comisiei Europene sa ia in considerare eliminarea treptata a monitorizarii Romaniei in cadrul mecanismului de cooperare si verificare (MCV)”, se mentiona in ultimul raport MCV publicat in luna ianuarie.

Prim-vicepresedintele Comisiei Europene, Frans Timmerman, a transmis Guvernului de la Bucuresti ca ridicarea MCV depinde de indeplinirea celor 12 recomandari din raportul din ianuarie.

Presedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a declarat, in 11 mai, la Bucuresti, ca vrea ca MCV sa fie ridicat si ca Romania sa fie primita in Spatiul Schengen inainte de a prelua presedintia Consiliului European, in primul semestru al anului 2019.

„As vrea ca pana atunci, iar aceasta este o promisiune pe care am facut-o la inceputul mandatului meu, as vrea ca pana atunci MCV sa fie anulat. Nu se poate s[ prezidezi UE cand ai impresia ca esti controlat, observat de altii”, a subliniat el.

Mecanismul de Cooperare si Verificare a fost introdus in 2007, ca o conditie a aderarii Romaniei si Bulgariei la UE si se concentreaza in special pe reforma justitiei, lupta impotriva coruptiei si combaterea crimei organizate.

MCV este considerat un instrument important al UE. Unii politicieni din Romania si Bulgaria spun ca a avut un impact pozitiv, in timp ce altii ii pun sub semnul intrebarii contributia la progres.

Iti place aktual24.ro? Urmareste fluxul de stiri aktual24.ro si pe Facebook

O noua experienta cu AK-24. Descarca aplicatia Aktual24 din App Store pentru iPhone si din Google Play pentru Android.

Comentarii: