Actiunile PSD din 2017-2019 afecteaza inca reputatia Romaniei. Franta considera ca este prematura ridicarea MCV

Un raport de informare privind statul de drept in Uniunea Europeana, elaborat de doi membri ai Comisiei pentru afaceri europene a Senatului francez, considera prematura ridicarea Mecanismului de Cooperare si Verificare (MCV) aplicat Romaniei si Bulgariei, atat timp cat obiectivele de referinta pentru fiecare dintre cele doua state nu sunt atinse pe deplin, apreciind ca progrese veritabile nu pot fi realizate doar prin angajamente politice.

Raportul a fost intocmit de senatorii Philippe Bonnecarrere (grupul Uniunea Centrista) si Jean-Yves Leconte, si inregistrat la Presedintia Senatului francez la data de 18 martie, conform site-ului acestei institutii.

In raportul senatorilor francezi, subcapitolul referitor la Mecanismul de Cooperare si Verificare aplicat Romaniei si Bulgariei face parte dintr-un capitol mai amplu intitulat ‘Degradarea preocupanta a statului de drept in interiorul Uniunii Europene’.

Documentul aminteste ca in momentul aderarii Bulgariei si Romaniei la Uniunea Europeana, la 1 ianuarie 2007, cele doua tari prezentau lacune in materie de reforme ale sistemelor judiciare si de lupta impotriva coruptiei, precum si a criminalitatii organizate, in cazul Bulgariei. Aceste lacune puteau impiedica aplicarea eficace a legislatiei, politicilor si programelor Uniunii Europene, astfel incat a fost instituit un mecanism specific, MCV, pentru a ajuta cele doua tari sa elimine aceste lacune.

Totusi, in 2020, Comisia nu a prezentat un raport scris, ci un raport oral cu privire la Romania si a estimat ca recomandarile sale din toamna lui 2019 referitoare la Bulgaria erau in continuare valabile.

Comisia si-a justificat decizia facand trimitere, pentru Bulgaria, la primul raport anual al Comisiei privind statul de drept, publicat la 30 septembrie 2020, si la discutiile Consiliului din 10 noiembrie 2020.

Pentru Romania, ea a estimat ca, la cel moment, contextul nu oferea materie reala pentru o analiza complementara. Prin urmare, nicio concluzie a Consiliului nu a fost adoptata in 2020, mai multe state membre, printre care Franta, contestand totusi aceasta metoda.

Daca este general admis ca, fara MCV, vointa politica a guvernelor de a pune in opera reformele nu ar fi fost aceeasi, Bulgaria si Romania nu au progresat in acelasi ritm si nici in mod liniar, adauga raportul senatorilor francezi.

Ei mentioneaza ca, referitor la Romania, in evaluarea de ansamblu din 2017, Comisia a formulat 12 recomandari ‘a caror aplicare ar fi suficienta pentru inchiderea procesului lansat prin MCV’.

Or, desi Comisia a constatat progrese la un anumit numar de recomandari, a notat si ca ‘dinamica de reforma a disparut in cursul anului 2017’. Ea a atras atentia asupra ‘riscului de reaparitie a problemelor ce fusesera considerate ca rezolvate in raportul din ianuarie 2017’. In ce priveste reforma sistemului judiciar si lupta impotriva coruptiei, Comisia ‘a confirmat un regres in raport cu progresele realizate in anii anteriori’, dar a salutat faptul ca ‘guvernul roman a exprimat dorinta de a-si revizui abordarea’.

Evolutia situatiei in cursul primelor luni ale lui 2019 a fost o sursa de vii preocupari. In consecinta, Comisia a trebuit sa informeze autoritatile romane in mai 2019 ca, daca nu vor fi aduse in termen scurt imbunatatirile necesare sau daca vor fi luate alte masuri nefaste, ‘Comisia va lua masuri in cadrul statului de drept, ce prevede un dialog pentru a raspunde preocuparilor in acest domeniu (ce ar putea merge, asadar, dincolo de parametrii MCV)’, si conchide ca: ‘Este imperativ sa se aplice aceste recomandari daca se doreste reasezarea procesului de reforme pe calea cea buna si progresarea din nou spre incheierea MCV’.

Conform autorilor raportului Senatului, trebuie notat ca Franta considera inca prematur sa se puna capat MVC, inclusiv pentru Bulgaria, estimand ca progrese veritabile nu pot fi realizate doar prin angajamente politice. In plus, MCV aduce garantii in termeni de cooperare si de monitorizare pe care nu ii prevede cadrul statului de drept. In fapt, componenta ‘cooperare’ din MCV permite o asistare a reformelor de catre partenerii europeni, iar componenta ‘verificare’, prin intermediul rapoartelor anuale, exercita o forma de presiune asupra guvernelor roman si bulgar pentru a progresa in transpunerea criteriilor de referinta. Aceste doua aspecte nu exista in cadrul statului de drept, noteaza acelasi document.

Din punctul de vedere al Frantei, MCV trebuie, asadar, pastrat atat timp cat obiectivele de referinta pentru fiecare dintre cele doua state nu sunt atinse pe deplin.

Documentul aminteste cele patru criterii de referinta pentru Romania in cadrul MCV: garantarea unui proces judiciar mai transparent si mai eficient, indeosebi prin consolidarea si responsabilizarea Consiliului Superior al Magistraturii; infiintarea unei agentii de integritate cu responsabilitati in materie de verificare a patrimoniului, incompatibilitatilor si conflictelor potentiale de interese; continuarea, pe baza progreselor deja realizate, a anchetelor profesioniste si impartiale asupra acuzatiilor de coruptie la nivel inalt; masuri suplimentare pentru prevenirea si combatarea coruptiei, mai ales in administratia locala.