Acuzat de „abuz de drept” si „uzurpare”, Klaus Iohannis ii pune la punct taios pe parlamentarii lui Tariceanu si Dragnea
Presedintele Klaus Iohannis a dat publicitatii un comunicat de presa in care isi precizeaza pozitia fata de o declaratie adoptata miercuri de catre Parlament in care presedintele este acuzat de „abuz de drept”.
Printr-o declaratie adoptata de majoritatea PSD-ALDE, presedintele este acuzat de Parlament de „abuz de drept” si „uzurpare a dreptului exclusiv al Parlamentului de a trage Guvernul la raspundere”. Prin declaratia adoptata, legislativul isi afirma „suprematia politica”. Demersul are un caracter strict politic, fara urmari juridice.
Iata reactia Presedintiei:
„Declaratia politica adoptata astazi de Parlamentul Romaniei – a carei analiza detaliata din punct de vedere juridic pune sub semnul intrebarii rigoarea conceptelor si argumentelor – desi clameaza rolul Parlamentului in arhitectura institutionala a statului roman, in fapt se constituie intr-un semnal ingrijorator cu privire la perspectiva pe care Parlamentul o are asupra modului in care el se relationeaza cu celelalte autoritati si institutii ale statului, precum si cu societatea civila.
Luand ca pretext un act normativ al Guvernului adoptat in absenta oricarei delegari legislative din partea Parlamentului si puternic contestat de societatea civila, invocand o decizie a Curtii Constitutionale a carei motivare nu este cunoscuta inca, declaratia politica a Parlamentului afecteaza insusi principiul cooperarii loiale dintre institutiile statului, fundamentat si dezvoltat constant in jurisprudenta instantei de contencios constitutional.
Adecvarea Parlamentului la realitatea societatii romanesti contemporane implica mai mult decat simpla afirmare a faptului ca „autoritatea sa legislativa este unica si indivizibila”, ca el „beneficiaza de un drept exclusiv de a trage Guvernul la raspundere”, ca este „singurul reprezentant constitutional al intregii societati” sau ca „opinia structurata si legala a societatii romanesti este exprimata in mod legitim si cu exclusivitate numai de Parlament” ori ca „Parlamentul asigura legatura constitutionala intre Presedinte si societate”.
Deteriorarea imaginii publice a Parlamentului si scaderea increderii cetatenilor in autoritatea care astazi isi reafirma „suprematia politica fata de toate celelalte institutii publice” nu isi va gasi solutia prin transferul de responsabilitate asupra Presedintelui Romaniei, CSM, sau asupra altor „agentii ale statului de ordin judiciar sau tinand de sfera sigurantei nationale” ori, in ultima instanta, asupra cetatenilor care indraznesc sa se exprime liber impotriva unor actiuni care pun in pericol statul de drept si valori ale democratiei.
Impresia Parlamentului ca ar fi o institutie „redusa la conditia de spectator al unor decizii politice” ar putea fi schimbata prin asumarea unor dezbateri autentice si transparente, printr-un act de legiferare responsabil si previzibil in interesul general al societatii, printr-un control eficient asupra executivului in ansamblul sau, si nu limitat doar la intrebari si interpelari adresate membrilor Guvernului.
Constitutia Romaniei stabileste ca Presedintele Romaniei este ales direct de cetateni. El are legitimitate si reprezentativitate egale cu ale Parlamentului si, ca atare, Presedintele Romaniei nu devine „prin efectul Constitutiei, exterior societatii”, ci, dimpotriva, atunci cand se manifesta, Presedintele Romaniei exprima interese ale societatii. Asa cum a constatat si Curtea Constitutionala, o elocventa ilustrare a faptului ca Presedintele Romaniei este obligat sa aiba un rol activ si ca prezenta sa in viata politica nu se poate rezuma la un exercitiu simbolic sau protocolar, rezulta din dispozitiile articolului 80 din Constitutie, care consacra rolul sefului statului de a veghea la respectarea Constitutiei si la buna functionare a autoritatilor publice, exercitand functia de mediere intre puterile statului si intre stat si societate. Prin urmare, pozitiile exprimate de Presedintele Romaniei sunt departe de a fi „pareri”, cu atat mai putin „particulare sau partiale” si se concretizeaza in actiuni si acte menite sa realizeze rolul reprezentativ al Presedintelui Romaniei.
Legea fundamentala a consacrat un principiu esential pentru conduita tuturor autoritatilor si a tuturor cetatenilor, anume acela ca „nimeni nu este mai presus de lege”. Aceasta inseamna ca, pe de o parte, autoritatile publice, inclusiv cele reprezentative la nivel national – Parlamentul si Presedintele Romaniei – sunt tinute sa respecte cadrul constitutional existent. Pe de alta parte, aceasta inseamna ca nicio autoritate publica nu poate limita prerogativele celorlalte. In masura in care „judecatile Presedintelui Romaniei, ale CSM si ale reprezentantilor Ministerului Public” sunt calificate drept „neconstitutionale si inacceptabile”, Declaratia politica adoptata astazi de Parlament poate fi considerata o forma de presiune. Astfel, sesizarea Curtii Constitutionale de catre Presedintele Romaniei sau de Consiliul Superior al Magistraturii ar deveni discutabila, iar anchetarea si judecarea faptelor de coruptie s-ar transforma in actiuni contestabile. Insasi Curtea Constitutionala ar trebui sa reflecteze serios ori de cate ori ar avea de solutionat o cauza in care implicat ar fi si Parlamentul, de vreme ce acesta evalueaza constitutionalitatea actiunilor si deciziilor altor autoritati publice.
Constitutia Romaniei a construit un sistem in cadrul caruia autonomia institutionala este echilibrata prin colaborarea reciproca si cooperarea loiala a institutiilor fundamentale ale statului. Luand act de Declaratia politica adoptata de Parlament, Presedintele Romaniei va continua sa isi exercite toate atributiile constitutionale in beneficiul poporului roman, unic titular al suveranitatii nationale”, afirma Klaus Iohannis.
Iti place aktual24.ro? Urmareste fluxul de stiri aktual24.ro si pe Facebook
