O investigație jurnalistică realizată de PressOne scoate la iveală un caz grav de fraudă academică în rândul actualei conduceri a Ministerului Justiției.
Teza de doctorat a ministrului Radu Marinescu, obținută în 2009, este plagiată în proporție de peste 56%, potrivit unei analize detaliate realizate de Emilia Șercan, care arată că 140 din cele 247 de pagini ale lucrării conțin texte copiate din alte surse, fără citare corespunzătoare.
Lucrarea, intitulată Sistemul mijloacelor de probă în procesul civil, a fost susținută la Facultatea de Drept și Științe Administrative a Universității din Craiova, sub coordonarea profesorului Ion Dogaru.
Conform investigației, cea mai mare parte a conținutului plagiat provine din trei lucrări de specialitate, iar în unele cazuri pasaje întregi au fost preluate cuvânt cu cuvânt pe zeci de pagini consecutive. Metoda utilizată este cea clasică și frecvent întâlnită în tezele unor demnitari români: copy-paste fără ghilimele și fără indicarea autorului original.
Plagiatul apare chiar de la începutul tezei. În secțiunea „Cuvânt înainte”, destinată prezentării contribuției personale a autorului, mai mult de jumătate de pagină este copiată dintr-un volum coordonat chiar de Ion Dogaru, îndrumătorul tezei.
Această situație ridică semne de întrebare nu doar asupra autorului, ci și asupra rigorii academice a procesului de acordare a titlului de doctor.
Radu Marinescu respinge acuzațiile și susține că nu consideră că a plagiat. El afirmă că teza a fost elaborată „în conformitate cu normele timpului” și sub coordonarea unui profesor reputat. Această justificare este însă contrazisă de realitate: în 2009, atât normele academice, cât și legislația românească calificau plagiatul drept fraudă academică și impuneau marcarea clară a citatelor prin ghilimele și referințe bibliografice.
Doctoratul i-a permis lui Marinescu să construiască o carieră universitară. Între 2008 și 2018, el a fost lector titular la Universitatea „Titu Maiorescu”, poziție care nu poate fi ocupată fără titlul de doctor. Deși ministrul a minimalizat ulterior această perioadă, chiar propriul său CV confirmă un deceniu de activitate didactică. În prezent, el este cadru didactic asociat la Universitatea din Craiova.
”De ce acum? De ce eu?
Într-un articol defăimător și plin de contradicții, care reia obsesiv calomniile ce mi-au fost anterior aruncate în spate (avocatul interlopilor , impus ministru de clanuri cu interese obscure etc) , articol care insistă repetat pe procedura privind selecția procurorilor, declanșată de MJ cu doar câteva zile în urmă (a propos de de ce eu și de ce acum), fără măcar să fi utilizat o analiză pe bază de soft, dna jurnalist Sercan Emilia ma acuza de plagiat în lucrarea de doctorat, lucru pe care eu nu l-am făcut!
Ar fi de spus următoarele:
Am absolvit, ca șef de promoție, cu studii la zi și fără vreo întrerupere, Facultatea de drept a Universității de stat din Craiova.
Am intrat, imediat după absolvirea facultățiii ,în avocatură și am profesat neîntrerupt timp de treizeci de ani ca avocat în cadrul Baroului Dolj, competența mea profesională fiind recunoscută și prin alegerea în organele de conducere ale profesiei, pentru mai multe mandate succesive. Am reprezentat Baroul Dolj inclusiv pe plan internațional în cadrul Federației Barourilor Europene.
În urmă cu aproximativ 17 ani, am elaborat, în cadrul aceleiași prestigioase facultăți de drept de stat,teza de doctorat ,sub coordonarea regretatului academician profesor universitar doctor Ion Dogaru. Am respectat îndrumările și standardele de etică și calitate științifică , în conformitate cu legislația din acel moment, teza fiind evaluată de profesorul îndrumător, de comisia de doctorat și de CNATDCU, conform tuturor rigorilor, fără a mi se semnala vreo neconformitate.
Precizez și că nu dețin o catedră universitară, sunt doar colaborator extern (cadrul didactic asociat) al Universității din Craiova.
Cu privire la susținerile doamnei jurnaliste Șercan, despre dubii vizând standardele de etică, de calitate științifică ale lucrării, precum și de legalitate, este necesar să precizez ca respectivele standarde s-au stabilit și validat de către Comisia de doctorat si CNATDCU, conform legii atunci în vigoare.
În măsura în care cineva le contestă, chiar și după aproape 20 de ani , are posibilitatea deplina să se adreseze organismelor in drept, conform legii, adevărul neputând fi sinonim cu simple alegații mediatice, chiar bizare (as fi plagiat dar în subsol apare ca sunt citate opere ale autorilor din care s-ar fi inspirat și pe care i-au citat și autorii despre care se susține ca ar fi fost preluați , unele texte sunt de fapt reformulate juridic așadar nu preluate copy paste cum suna acuzația dar ar putea exista chipurile o conspirație cu complici, intermediari sau chiar o lucrare neidentificată plagiată, ca as fi plagiat istoria probelor, care e de fapt una singură sau alte chestiuni de acest fel, de unanimitate conceptuală juridică, ca am fi prezentat spețe mai vechi în condițiile în care tratăm despre codurile vechi etc).
Amintesc în acest cadru și ca, potrivit deciziei nr. 364, din 8 iunie 2022 , a Curții Constituționale (obligatorie), aceste standarde nu pot fi reexaminate cu relevanță juridică, în contextul succesiunii în timp a legilor, sub aspectul valorii științifice a lucrării, neexistând niciun temei constituțional sau legal în acest sens.
Competența mea profesională poate fi judecată prin cariera mea juridică de trei decenii, fără abateri și cu succese profesionale recunoscute, iar în mandatul ministerial prin evaluarea pe care o face Parlamentul, care a învestit acest guvern”.