Președintele american Donald Trump și-a informat consilierii că, dacă diplomația sau un eventual atac țintit nu îl va determina pe Iran să renunțe la programul său nuclear, ar putea lua în calcul un atac militar mai amplu în lunile următoare, cu scopul de a slăbi conducerea țării și de a-l îndepărta pe Ayatollah Ali Khamenei de la putere.
Informațiile provin din discuțiile interne ale administrației, citate de oficiali americani care au dorit să-și păstreze anonimatul din cauza sensibilității planurilor militare și sunt citate de The Jerusalem Post.
În prezent, două grupuri de portavioane americane, însoțite de zeci de avioane de luptă, bombardiere și avioane de realimentare, precum și baterii antirachetă, se află în apropierea Iranului, pregătite pentru o eventuală operațiune.
Între timp, negocieri de ultim moment între SUA și Iran sunt programate joi la Geneva, cu scopul de a evita un conflict militar. Una dintre propunerile discutate include permisiunea ca Iranul să producă cantități foarte limitate de combustibil nuclear doar în scopuri medicale, un compromis menit să fie prezentat ca o victorie reciprocă.
Consilierii din administrație au analizat diverse ținte pentru un atac inițial, de la sediile Corpsului Gardienilor Revoluției Islamice până la situri nucleare și programe de rachete balistice.
Totuși, chiar și consilierii militari au avertizat că o ofensivă mai extinsă, inclusiv folosirea forțelor speciale pentru raiduri asupra instalațiilor nucleare subterane, ar fi extrem de periculoasă și dificil de executat fără riscuri majore pentru personalul militar.
În cadrul unei întâlniri la Casa Albă, la care au participat vicepreședintele JD Vance, secretarul de stat Marco Rubio, generalul Dan Caine, președintele Statului Major Comun, directorul CIA John Ratcliffe și șefa de cabinet Susie Wiles, Trump a cerut o evaluare detaliată a strategiilor disponibile.
Generalul Caine a discutat fezabilitatea operațiunilor militare, în timp ce Ratcliffe a analizat posibilele rezultate și riscuri. Vance a insistat asupra evaluării riscurilor și a complexității operațiunilor, subliniind nevoia de precauție.
Anterior, SUA se gândiseră la posibilitatea desfășurării unor echipe de forțe speciale pentru a distruge facilitățile nucleare sau de rachete ale Iranului, dar planul a fost pus deocamdată în așteptare din cauza pericolului ridicat.
Oficialii militari au avertizat că o confruntare prelungită ar putea afecta pregătirea și disponibilitatea echipamentelor, inclusiv apărarea antirachetă și capacitatea transporturilor și a supravegherii aeriene.
Acțiunile planificate de SUA se desfășoară într-un context internațional tensionat, cu lideri arabi care exprimă îngrijorări privind comentariile diplomatice ale SUA și cu Iranul care reafirmă dreptul său la îmbogățirea uraniului în scopuri civile și medicale.
Oficialii europeni au avertizat că presiunea militară americană ar putea să nu forțeze conducerea iraniană să cedeze, programul nuclear devenind un simbol național de rezistență.
În ultimele săptămâni, administrația Trump a insistat pe ideea „zero îmbogățire” a Iranului, dar rămâne neclar dacă Teheranul va accepta un compromis limitat pentru producția de combustibil nuclear medical.
În paralel, SUA trebuie să cântărească impactul unui conflict militar asupra stabilității regionale, protecției protestatarilor și securității Israelului, fără a provoca un răspuns naționalist puternic în rândul populației iraniene.
Decizia finală a președintelui Trump rămâne incertă, iar negocierile de la Geneva vor fi decisive pentru a determina dacă SUA va recurge la o acțiune militară limitată sau va continua escaladarea presiunii asupra regimului iranian.