„Moody’s Ratings a confirmat astăzi ratingurile pe termen lung ale Guvernului României, precum şi ratingurile pentru datoriile senior negarantate, la nivelul Baa3. Perspectiva rămâne negativă”, se arată în comunicatul agenţiei.
Toate cele trei mari agenţii internaţionale de evaluare financiară – S&P Global Ratings, Moody’s şi Fitch – menţin o perspectivă negativă asociată ratingului suveran al României. Ţara se află astfel la o treaptă de pierderea calificativului recomandat investiţiilor şi de intrarea în categoria „junk”.
Potrivit Ministerului Finanţelor, Moody’s consideră că rezultatele obţinute de România în 2025 şi în prima jumătate a anului 2026 au depăşit aşteptările privind ritmul consolidării fiscale.
Agenţia estimează că deficitul bugetar va scădea la 5,8% din PIB în 2026, cu peste două puncte procentuale sub nivelul înregistrat în anul precedent. Evoluţia este pusă pe seama disciplinei în privinţa cheltuielilor publice şi a menţinerii unui nivel solid al veniturilor bugetare.
Reducerea deficitului ar urma să încetinească ritmul de creştere a datoriei publice şi a costurilor cu dobânzile. Apartenenţa României la Uniunea Europeană, accesul la fondurile europene şi perspectivele de creştere economică sunt menţionate printre punctele forte ale profilului de credit al ţării.
Moody’s avertizează însă că riscurile privind implementarea programului multianual de consolidare fiscală rămân ridicate. Fragmentarea politică ar putea afecta ritmul reformelor şi capacitatea autorităţilor de a păstra măsurile necesare reducerii deficitului.
Agenţia estimează că necesarul ridicat de finanţare şi creşterea costurilor de împrumut vor continua să pună presiune asupra bugetului. Cheltuielile cu dobânzile ar urma să ajungă la 3,3% din PIB în 2028, iar datoria publică este estimată să urce la 64,5% din PIB în acelaşi an.
Profilul de credit al României este afectat şi de deficitul structural ridicat de cont curent, precum şi de riscul geopolitic generat de proximitatea faţă de războiul din Ucraina.
Moody’s arată că perspectiva ratingului ar putea reveni la „stabilă” dacă va exista un consens politic clar pentru continuarea consolidării fiscale şi după 2026.
Printre semnalele concrete urmărite de agenţie se află adoptarea bugetului pentru 2027 înainte de sfârşitul anului 2026 şi adoptarea legii salarizării unitare, astfel încât cheltuielile cu salariile din sectorul public să fie stabilizate.
În sens contrar, încetinirea reformelor, deteriorarea mediului politic sau abandonarea măsurilor de consolidare fiscală ar putea conduce la noi presiuni asupra ratingului suveran.
Preşedintele Nicuşor Dan a declarat că menţinerea ratingului în categoria recomandată investiţiilor reflectă eforturile făcute în ultimul an pentru echilibrarea finanţelor publice şi reducerea cheltuielilor.
„Moody’s a confirmat paşii importanţi pe care România i-a făcut în ultimul an ca să îşi echilibreze finanţele publice şi să reducă cheltuielile. Menţinerea ratingului de ţară în categoria «recomandat investiţiilor» este, deopotrivă, rezultatul efortului instituţional, al cetăţenilor şi al mediului de afaceri”, a transmis şeful statului.
El a susţinut că evaluările agenţiilor de rating au efecte directe asupra costurilor la care se împrumută statul, asupra încrederii investitorilor şi asupra perspectivelor privind investiţiile şi crearea de locuri de muncă.
„Totuşi, perspectiva rămâne rezervată, pentru că mai avem mult de muncă în următoarea perioadă. Moody’s, ca şi Fitch, pune accentul pe nevoia unui buget pentru 2027, agreat până la finalul acestui an, şi a unor măsuri pentru limitarea creşterii cheltuielilor statului”, a afirmat Nicuşor Dan.
Potrivit acestuia, revenirea la creştere economică presupune accelerarea investiţiilor, stimularea mediului privat, îmbunătăţirea managementului companiilor de stat şi asigurarea predictibilităţii fiscale.
Preşedintele a făcut referire şi la discuţiile privind aderarea României la zona euro, afirmând că există un acord de principiu între partide pentru revenirea la asumarea concretă a acestui obiectiv.
„În privinţa aderării la euro, pentru că am văzut multe reacţii, dar şi dezinformări, există un acord de principiu al partidelor ca ţara noastră să revină la o asumare concretă a acestui obiectiv, însă acesta este un proces de durată, care trebuie prioritizat şi în cadrul căruia vom face toate dezbaterile necesare”, a transmis Nicuşor Dan.
El a cerut partidelor să renunţe la agendele politice şi la discursul electoral şi să colaboreze pentru realizarea obiectivelor economice şi fiscale ale României.
Ministrul interimar al Finanţelor, Alexandru Nazare, a declarat că reconfirmarea ratingului şi recunoaşterea progreselor fiscale reprezintă un semnal important pentru pieţe şi investitori.
„Faptul că deficitul pe 2026 este prognozat în scădere la 5,8% din PIB demonstrează că măsurile noastre de disciplină bugetară, pe lângă faptul că dau rezultate palpabile, întăresc convingerea agenţiilor de rating şi a mediilor investiţionale în atingerea obiectivelor fiscale din acest an. Pentru perioada următoare, prioritatea absolută rămâne continuarea procesului de ajustare fiscală în vederea protejării ratingului investiţional şi reducerii costurilor de refinanţare”, a precizat Nazare.
Potrivit acestuia, construirea unui consens politic în jurul obiectivelor fiscale şi evitarea blocajelor sunt necesare pentru revenirea perspectivei ratingului de la negativă la stabilă.
Ministrul a explicat că menţinerea ratingului în categoria recomandată investiţiilor ajută România să se împrumute în condiţii mai bune, să atragă investiţii şi să creeze premise pentru o economie mai stabilă.
Alexandru Nazare a avertizat că riscurile rămân ridicate, în special din cauza necesarului mare de finanţare, a creşterii costurilor cu dobânzile, a evoluţiei datoriei publice, a dezechilibrului de cont curent şi a posibilităţii ca fragmentarea politică să încetinească reformele.
„Am obţinut acum o fereastră de aproximativ cinci săptămâni până la următoarea etapă importantă de evaluare, odată cu misiunea agenţiei S&P. Este un răgaz, dar în niciun caz un motiv de relaxare. Fiecare zi trebuie folosită pentru a confirma, prin execuţie bugetară, seriozitate şi decizii coerente, că România îşi respectă direcţia asumată”, a transmis ministrul interimar al Finanţelor.