”Al doilea München 1938”. Cedarea Donbasului, „centura fortăreață”, va permite Rusiei să declanșeze o nouă ofensivă spre Europa

Adaugă ca sursă preferată pe Google

În 1938, cedarea Sudetenlandului și a rețelei sale dense de fortărețe, păduri și tranșee a dus la prăbușirea rapidă a capacității Cehoslovaciei de a se apăra împotriva Germaniei naziste.

În Europa există temeri că capacitatea Kievului de a rezista Rusiei va fi la fel de afectată dacă Donald Trump – influențat de președintele rus Vladimir Putin – va presa Ucraina să cedeze linii defensive cheie din regiunea Donbas din estul țării.

Acest pericol era în prim-planul gândurilor lui Zelenski când s-a întâlnit cu Trump la Washington luni, după întâlnirea de săptămâna trecută a președintelui american cu Putin.

Escaladare a războiului dintre Simion și Realitatea. Liderul AUR îi va face lui Maricel Păcuraru plângeri penale pentru șantaj

Presshub: CJUE: drepturile angajaților care cumulează un contract cu normă întreagă și unul pe fracțiune de normă trebuie calculate pe baza ambelor contracte

În timp ce Trump ar putea vedea o parte din Donbas ca pe un os pe care să-l arunce lui Putin pentru a asigura un acord, Zelenski știe că o astfel de concesie ar submina orice acord de pace și ar permite rușilor să avanseze și mai mult în inima Ucrainei.

„Este crucial ca Europa să nu transforme acest moment într-un alt München sau Yalta”, a declarat Tomáš Kopečný, comisarul guvernului ceh pentru reconstrucția Ucrainei, pentru POLITICO, referindu-se la trădarea Occidentului față de cehi la summitul de la München din 1938 și la vânzarea Europei Centrale și de Est către Iosif Stalin la Yalta în 1945.

Trump ar fi declarat că crede că Putin ar fi de acord cu un acord de pace care să pună capăt războiului dacă Ucraina cedează provinciile Donetsk și Luhansk din est; Rusia ocupă aproape toată provincia Luhansk și trei sferturi din provincia Donetk.

Zelenski a declarat că nu va face acest lucru. „Nu vom părăsi Donbasul. Nu putem face acest lucru. Donbasul este pentru ruși o rampă de lansare pentru o nouă ofensivă viitoare”, a declarat Zelenski jurnaliștilor la Kiev săptămâna trecută.

Analiștii militari avertizează, de asemenea, că orice concesii în Donbas ar putea avea consecințe devastatoare pe câmpul de luptă.

Potrivit Institutului pentru Studiul Războiului, Kremlinul cere Ucrainei să predea ceea ce ucrainenii numesc „centura fortăreață” – o linie defensivă bazată pe orașe puternic fortificate, care se întinde pe dealuri, păduri și de-a lungul râurilor și care a servit drept coloană vertebrală a apărării lor din 2014.

„Ucraina a petrecut ultimii 11 ani investind timp, bani și eforturi în consolidarea centurii de fortăreață și în crearea unei infrastructuri industriale și defensive semnificative în aceste orașe și în jurul lor”, a declarat institutul.

Dacă acest lucru se va întâmpla, Rusia își va muta linia frontului cu aproximativ 80 de kilometri mai la vest, în timp ce Ucraina va fi forțată să construiască noi apărări pe teren plat și deschis în orașele vecine Harkov și Dnipropetrovsk – mult mai greu de apărat decât orașele fortificate pe care le controlează în prezent.

„Dacă astăzi părăsim Donbasul, fortificațiile noastre, teritoriul nostru, înălțimile pe care le controlăm, vom deschide în mod clar o punte pentru pregătirea unei ofensive ruse”, a avertizat Zelenski.

ISW este de acord. Un armistițiu în aceste condiții ar oferi Moscovei „un punct de lansare mult mai avantajos pentru o ofensivă viitoare” și demonstrează „dezinteresul continuu al lui Putin față de negocierile de bună-credință”.

Ministerul Apărării din Marea Britanie a estimat că ar fi nevoie de peste patru ani de lupte și că Rusia ar avea de suferit 1,9 milioane de soldați morți și răniți pentru a captura în totalitate cele patru regiuni pe care le-a anexat ilegal de la Ucraina.

Nu este prima dată când puteri externe sunt dispuse să impună un acord potențial nefavorabil pentru a preveni un război.

În septembrie 1938, Adolf Hitler a susținut că cedarea regiunii Sudetenland, cu majoritate etnică germană, către Reich ar satisface ambițiile sale și ar pune capăt amenințării de război în Europa. Franța și Marea Britanie au fost de acord și au intimidat Praga să accepte. Hitler – a cărui cuvânt era la fel de de încredere ca al lui Putin – a declarat că nu are alte ambiții teritoriale.

Cehoslovacia petrecuse câțiva ani construind mii de cazemate, fortificații și fortărețe în regiunea împădurită și muntoasă, dotate cu o armată modernă și bine echipată de 1,2 milioane de soldați. Germania a cucerit totul fără să tragă un singur foc.

În martie 1939, trupele germane au invadat restul țării, armata cehă fiind incapabilă să opună vreo rezistență.

Kievul își amintește de München

Ucrainenii sunt foarte conștienți de ceea ce s-a întâmplat cu cehii acum 87 de ani.

„Fără garanții de securitate, înghețarea războiului înseamnă un al doilea München 1938”, a avertizat Olexiy Haran, profesor de politică comparată la Universitatea Națională din Kiev-Mohyla, într-un comentariu pentru Centrul Federal de Educație Civică din Germania.

Este o referire la presupusele garanții de securitate pentru Kiev, despre care negociatorul lui Trump pentru războiul din Ucraina, dezvoltatorul imobiliar Steve Witkoff, a spus că sunt similare cu prevederile articolului 5 din Tratatul NATO privind apărarea comună – deși Trump a exclus în repetate rânduri aderarea Ucrainei la alianța atlantică, mult mai fiabilă.

Haran a susținut că „dacă semnăm un acord de încetare a focului sau chiar organizăm alegeri fără garanții de securitate, Putin ar putea relua agresiunea chiar a doua zi”. Un astfel de acord, a spus el, ar „recunoaște de facto controlul Rusiei asupra teritoriilor ucrainene pentru o perioadă nedeterminată” și ar repeta greșelile din 1938, când concesii făcute unui agresor nu au dus decât la o escaladare a conflictului.

Yaroslav Hrytsak, istoric ucrainean și profesor la Universitatea Catolică din Ucraina, a avertizat că pericolul depășește o altă trădare de tip München. „Este și momentul de la Yalta”, a spus el.

Există și un element uman în schimbarea granițelor. Europa are o lungă experiență în acest sens. În timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, germanii și sovieticii au aplicat programe masive de curățare etnică asupra populațiilor capturate. În 1945, milioane de etnici germani au fost expulzați din Cehoslovacia și Polonia.

Dacă Ucraina va fi forțată să cedeze întreg Donbasul Rusiei, a argumentat Hrytsak, acest lucru va da Moscovei dreptul de a „decide soarta oamenilor care trăiesc în fostele țări din blocul sovietic”. Acest lucru se va face împotriva voinței populației locale, a adăugat el, „folosindu-se doar de statutul unui stat mare și puternic care are dreptul să domine statele mai mici și mai slabe”.

Subordonarea față de Moscova

Diplomații și guvernele din flancul estic al NATO avertizează că Rusia încearcă să folosească negocierile de pace pentru a obține un avantaj strategic pe care nu a reușit să-l câștige pe câmpul de luptă, în ciuda a trei ani și jumătate de lupte sângeroase care i-au costat peste un milion de victime.

„Rusia este probabil conștientă că în prezent nu dispune de capacități militare suficiente pentru a-și atinge obiectivele maximaliste doar pe câmpul de luptă”, a scris agenția de informații a Letoniei în cel mai recent raport. În schimb, Moscova „încearcă să forțeze Ucraina să facă concesii prin diverse măsuri de influență”.

Totuși, în ciuda îngrijorărilor legate de predarea Ucrainei de către Trump către Putin, există diferențe notabile între 2025 și 1938.

Când s-a ajuns la acordul privind Sudetenland, Cehoslovacia nu a fost invitată la masa negocierilor. De data aceasta, Zelenski s-a deplasat la Casa Albă pentru a discuta cu Trump și a clarificat că dorește un armistițiu bazat pe linia actuală a frontului dintre forțele ucrainene și ruse.

Unii oficiali europeni rămân prudenți în optimismul lor că SUA nu vor trăda Europa. „Nu cred că se va întâmpla acest lucru”, a declarat Kopečný, trimisul special al Cehiei în Ucraina, subliniind că Trump poartă discuții cu Zelensky și cu aliații europeni. „Nu așa arătau Münchenul și Yalta”.