Alba Iulia: Un sarcofag rar, vechi de 1700 de ani, spart de un excavator care sapa o groapa in cimitir

Un sarcofag rar, cu inscriptie si cu un decor cu chipul Medusei a fost facut bucati in timpul sapaturilor pentru extinderea cimitirului municipal din Alba Iulia, potrivit Alba 24.

Zona este sit arheologic si, potrivit legii, era nevoie de o sapatura arheologica preventiva, sub supravegherea arheologilor.

Sarcofagul a fost scos din pamant cu excavatorul si depozitat intr-o parte a cimitirului. O bucata din capacul sarcofagului, ce ar fi apartinut unui copil, era aruncat intr-o alta parte a cimitirului, iar alte fragmente imprastiate prin zona si chiar in groapa in care trebuia lasat sicriul unei persoane decedate.

Totul a pornit de la o sesizare trimisa de un cetatean din oras, catre arheologi, pe pagina de Facebook a sectiei de Arheologice ce apartine Muzeului National al Unirii din Alba Iulia. Imediat dupa ce au citit sesizarea cetateanului care era insotita si de cateva poze, arheologii au mers pe teren pentru a vedea ce a fost scos la suprafata cu excavatorul.

La o prima vedere sacrofagul ar avea undeva la 1700 de ani vechime. Tehnica de inscriptie prezenta pe sarcofag ar fi fost utilizata in secolul al II-lea, explica arheologii Anca Timofan, Radu Ota si George Bounegru.

„Ne-am uitat la fragmentele de pe jos si am descoperit o serie de elemente care ne duc spre concluzia ca avem de-a face cu un sarcofag. Spre exemplu sunt bucati din capacul sarcofagului si din arca lui.

Un sarcofag roman din piatra era format din doua `operculum` si `arca`. Sunt bucati din arca si din capacul sacrofagului care are la colt patru sferturi de sfera”, a explicat George Bounegru.

Acesta a si aratat cateva bucati din sfere, aruncate prin mormanul de pamant si piatra.

„Mai avem decorul sculptural cu chipul Gorgonei Medusa. Este un decor tipic pentru atelierele de la Alba Iulia, exista sub forma reprezentata si pe alte monumente funerare, dar este o raritate. Doar o singura situatie mai exista”, a mai completat arheologul.

Potrivit arheologului, numai o persoana cu functie importanta sau bogata din Apulum si-ar fi putut permite un asemnea sarcofag.

„Avem doua fragmente de inscriptie, probabil sunt si altele sub mormanul de pamant. Ele arata tipic pentru un monument funerar. Numele `CL` de la Claudius si apoi urmeaza Hermionus probabil. Mai jos aflam si cati ani a trait personajul, vreo 30. Este pus de catre `coniux`, sotia acestuia”, mai explica arheologul.

Pe bucatile de sarcofag se pot observa cu usurinta urme ale distrugerii provocate de excavator. De asemenea momentan nu se poate observa toata structura sarcofagului. De asemenea nici scheletul din sarcofag nu este vizibil.

Mai mult de atat, in sarcofag se putea afla un inventar.

Radu Ota, explica ca sarcofagul era mare, undeva la 2 metri si jumatate. Este unul din sarcofagele rare care se pastreaza cu inscriptie de la Apulum. Mai exista unul, dar nu are o inscriptie atat de bine realizata.

Arheologii spun ca bucatile din sarcofag trebuie duse de urgenta la Muzeul din Alba Iulia, intr-un spatiu special de depozitare pentru a fi cercetat si mai apoi pentru a incepe reconstruirea acestuia.

Mai mult de atat, arheologii prezenti in fata bucatilor de sarcofag s-au declarat uluiti de brutalitatea cu care s-a actionat.

Insa acestia aduc multumiri cetateanului care a dat dovada de spirit civic si a sesizat arheologii cu privire la distrugerea sarcofagului.

Politistii din Alba au deschis un dosar penal in rem, pentru distrugere si lucrari care pot afecta site-urile arheologice.

Potrivit legii, „Efectuarea oricaror lucrari care pot afecta siturile arheologice, in absenta certificatului de descarcare de sarcina arheologica, constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amenda”.

Administratorului cimitirului, Ion Radu Bogdan a spus ca va livra sarcofagul muzeului pentru cercetari.

„Terenul este al primariei, locurile le vinde primaria, eu sunt administrator. Raspunderea este a mea pentru ce se face in cimitir. Pe suprafata de teren se sapa gropi, in una dintre gropi s-au gasit acele pietre.

Ele s-au scos s-au pus deoparte, iar cei de la muzeu ne-au rugat sa le urcam intr-o masina si sa le ducem dansilor”, a explicat administratorul.

Ion Radu Bogdan a explicat ca la nivel de documente este un vid legislativ. „A fost la un moment dat si o cercetare penala pe tema asta acum vreo 3, 4 ani si s-a clasat. La nivel legislativ este un vid: mormintele, sapatura pentru morminte, pentru cavouri, borduri nu se supun Legii 50 a constructiilor. Nu se considera constructii drept care nu se emit certificate de urbanism si pentru ca nu se emit certificate de urbanism nu se poate cere descarcare arheologica.

Deci este un vid legislativ in care eu am incercat sa imi arat buna vointa si am facut o adresa acum ceva ani catre la Muzeu sa vina daca doresc cand sap un rand de gropi sa vina un reprezentant sa stea acolo si sa vada.

Nu am primit raspuns in trei ani de la adresa aia. eu normal ca mi-am vazut de treaba ca nu era sa stau cu mortii neingropati”, a declarat administratorul.

Radu Bogdan a mai declarat ca pietrele au fost scoase cu excavatorul si nu a fost nici o rea intentie. A mai precizat ca nu avea de unde sa stie cel care sapa peste ce a dat.

„Pe viitor ma gandesc ca vor veni. De asemenea o sa il instruiesc si eu pe excavatorist ca atunci cand da de ceva sa ma cheme. El este excavatorist, da de pietre le scoate. Nici nu a vazut cineva ca scrie ceva pe ele ca daca vedeam sunam eu la muzeu” a mai adaugat acesta.