Alegeri in Belarus. „In timpul votului au loc retineri, arestari si perchezitii”, spun organizatiile neguvernamentale
Belarusii voteaza, astazi, in alegeri strict controlate, pe fondul apelurilor opozitiei pentru boicotarea acestora, potrivit AP News. Belarusii voteaza duminica in cadrul unor alegeri parlamentare si locale strict controlate, alegeri care sunt menite sa consolideze „dominatia de otel” a liderului autoritar al tarii, in ciuda apelurilor la boicot din partea opozitiei, care a calificat scrutinul drept o „farsa fara sens”.
Presedintele Alexandr Lukasenko, care conduce Belarusul cu o mana de fier de aproape 30 de ani, acuza Occidentul ca incearca sa foloseasca votul pentru a-i submina guvernul si pentru a „destabiliza” natiunea de 9,5 milioane de locuitori.
Majoritatea candidatilor apartin celor patru partide inregistrate oficial: Belaya Rus, Partidul Comunist, Partidul Liberal Democrat si Partidul Muncii si Justitiei. Toate aceste partide sustin politicile lui Lukasenko. Anul trecut s-a refuzat inregistrarea a aproximativ o duzina de alte partide.
Svetlana Tihanovskaia: „Boicotati alegerile!”
Liderul opozitiei din Belarus, Svetlana Tihanovskaia, care se afla in exil in Lituania vecina dupa ce l-a provocat pe Lukasenko la alegerile prezidentiale din 2020, a indemnat alegatorii sa boicoteze alegerile.
„Nu exista persoane pe buletinul de vot care sa ofere schimbari reale, deoarece regimul a permis doar marionetelor convenabile pentru el sa participe”, a declarat Tihanovskaia intr-o declaratie video. „Facem apel la boicotarea acestei farse fara sens, la ignorarea acestor alegeri fara alegere”.
Scrutinul de duminica este primul scrutin din Belarus de la votul controversat din 2020, care i-a acordat lui Lukasenko cel de-al saselea mandat si a declansat un val de demonstratii in masa fara precedent.
Protestele au cuprins tara timp de luni de zile, aducand sute de mii de oameni in strada. Peste 35.000 de persoane au fost arestate. Mii de persoane au fost batute in custodia politiei, iar sute de institutii media independente si organizatii neguvernamentale au fost inchise si scoase in afara legii.
Lukasenko s-a bazat pe subventiile si sprijinul politic din partea principalului sau aliat, Rusia, pentru a supravietui protestelor. El a permis Moscovei sa foloseasca teritoriul belarus pentru a trimite trupe in Ucraina in februarie 2022.
1400 de detinuti politici, in spatele gratiilor
Alegerile au loc pe fondul unei represiuni necrutatoare a disidentei. Peste 1.400 de prizonieri politici raman in spatele gratiilor, inclusiv lideri ai partidelor de opozitie si renumitul aparator al drepturilor omului Ales Bialiatski, care a primit Premiul Nobel pentru Pace in 2022.
Opozitia spune ca scrutinul anticipat care a inceput marti ofera un teren fertil pentru ca votul sa fie manipulat, cu urnele de vot neprotejate timp de cinci zile. Oficialii electorali au declarat ca aproape un sfert dintre alegatorii din tara au votat in primele trei zile de vot anticipat.
Centrul pentru drepturile omului „Viasna” a declarat ca studentii, soldatii, profesorii si alti functionari publici au fost fortati sa participe la votul anticipat.
„Autoritatile folosesc toate mijloacele disponibile pentru a asigura rezultatul de care au nevoie – de la difuzarea de propaganda televizata pana la fortarea alegatorilor sa voteze anticipat”, a declarat reprezentantul Viasna, Pavel Sapelka. „In timpul votului au loc retineri, arestari si perchezitii”.
Lukasenko se plange ca Occidentul se gandeste la o lovitura de stat in Belarus
Vorbind in timpul intalnirii de marti cu oficiali de top ai fortelor de ordine din Belarus, Lukasenko a afirmat, fara a oferi dovezi, ca tarile occidentale se gandesc la planuri de a organiza o lovitura de stat in tara sau de a incerca sa preia puterea prin forta. El a ordonat politiei sa intareasca patrulele inarmate pe teritoriul Belarusului, declarand ca acest fapt„este cel mai important element de asigurare a legii si a ordinii publice”.
Dupa vot, Belarusul urmeaza sa formeze un nou organism de stat – Adunarea Populara a intregii Belarus, cu 1.200 de locuri, care va include oficiali de rang inalt, legislatori locali, membri ai sindicatelor, activisti pro-guvernamentali, etc. Aceasta va avea puteri largi, inclusiv autoritatea de a lua in considerare amendamente constitutionale si de a numi oficiali electorali si judecatori.
In urma cu cativa ani, se credea ca Lukasenko se gandea daca va conduce noul organism dupa ce ar demisiona, dar se pare ca si-a schimbat calculele, iar acum putini observatori se asteapta ca el sa mai renunte la putere dupa ce actualul sau mandat se va incheia anul viitor.
Risc de arest pentru fotografierea buletinului de vot
Pentru prima data, in sectiile de votare au fost indepartate perdelele de la cabinele de vot, iar alegatorilor li s-a interzis sa faca fotografii cu buletinele de vot. In timpul alegerilor din 2020, activistii i-au incurajat pe alegatori sa isi fotografieze buletinele de vot in incercarea de a impiedica autoritatile sa manipuleze votul in favoarea lui Lukasenko.
De asemenea, televiziunea de stat belarusa a difuzat imagini cu „exercitii” ale Ministerului de Interne in care politia a retinut un presupus infractor care isi fotografia buletinul de vot si alte persoane care au creat o coada artificiala in fata unei sectii de votare.
Pentru prima data, Belarus a refuzat sa invite observatori ai Organizatiei pentru Securitate si Cooperare in Europa sa monitorizeze alegerile. Belarusul este membru al OSCE, un grup transatlantic in materie de securitate si drepturi, iar observatorii sai au fost singurii observatori internationali la alegerile din Belarus timp de decenii.
Din 1995, nici macar un singur scrutin din Belarus nu a fost recunoscut ca fiind liber si corect de catre OSCE. OSCE a declarat ca decizia de a nu permite observatorilor agentiei a privat tara de o „evaluare cuprinzatoare din partea unui organism international”.
„Situatia drepturilor omului in Belarus continua sa se deterioreze, deoarece cei care isi exprima disidenta sau apara drepturile omului ale altora sunt supusi investigatiilor, persecutiilor si, frecvent, urmaririi penale”, a declarat OSCE intr-o declaratie.
Observatorii au remarcat ca autoritatile nici macar nu au incercat sa pretinda ca votul este democratic.
Alegerile ofera guvernului o oportunitate de a efectua un „test de sistem dupa protestele masive si socul serios al ultimelor alegeri prezidentiale si de a vedea daca functioneaza”, a declarat Artyom Shraibman, cercetator nerezident la Carnegie Russia Eurasia Center.
„Parlamentul va fi steril, dupa ce opozitiei si tuturor vocilor alternative li s-a interzis sa faca campanie. Este important pentru autoritati sa stearga orice amintire a protestelor.”
UPDATE:
Aleksandr Lukasenko si-a anuntat candidatura in fata presei, dupa ce a votat in alegerile parlamentare si locale.
Intrebat de presa daca va candida in urmatoarele alegeri prezidentiale, el a raspuns ”Voi candida”. Aleksandr Lukasenko se afla la putere din 1994.
