Relațiile dintre Ungaria și Ucraina s-au deteriorat semnificativ în contextul războiului și al pozițiilor adoptate de guvernul condus de Viktor Orbán. Budapesta a blocat în repetate rânduri pachete financiare europene destinate Ucrainei, inclusiv un sprijin în valoare de 90 de miliarde de euro, întârziind astfel finanțarea esențială pentru efortul de război al Kievului.
În același timp, executivul de la Budapesta a încercat să folosească situația etnicilor maghiari din Transcarpatia ca argument împotriva aderării Ucrainei la Uniunea Europeană. Într-o convorbire telefonică relatată de publicația de investigații VSquare, ministrul de Externe al Ungariei, Péter Szijjártó, i-a spus omologului său rus, Serghei Lavrov, că presupusa „persecuție a maghiarilor din Ucraina” a jucat un rol esențial în opoziția Budapestei față de aderarea Ucrainei la UE.
Analistul András Rácz, cercetător principal la Consiliul German pentru Relații Externe, a declarat: „Alegătorii maghiari sunt sensibili la problema maghiarilor etnici care trăiesc dincolo de granițele Ungariei.” Acesta a adăugat: „Retorica lui Orbán a făcut ca situația să pară mult mai gravă și, prin aceasta, i-a întors pe maghiarii din țară împotriva Ucrainei.”
În micul oraș Berehove, unde comunitatea maghiară este majoritară, viața de zi cu zi rămâne strâns legată de Ungaria. Limba maghiară este omniprezentă, iar mulți locuitori dețin cetățenie dublă, în ciuda faptului că acest lucru este sensibil din punct de vedere legal în Ucraina.
Un localnic, Laszlo, a declarat în fața consulatului maghiar, în timp ce își ridica documentele necesare pentru vot: „Orbán nu e perfect, dar îi pasă de maghiarii de pretutindeni.”
În comunitate, opiniile sunt împărțite. Erika, angajată la teatrul maghiar din oraș, a descris relațiile interetnice astfel: „Trăim alături de ucraineni ca frații și surorile.” Ea a adăugat: „Aici nu există absolut nicio discriminare.” Totuși, aceasta a subliniat că, în context politic, își declară loialitatea față de Ucraina: „Eu am un singur președinte, și acela este Volodîmîr Zelenski.”
Natalia a evidențiat coexistența pașnică din oraș: „Maghiarii și ucrainenii trăiesc împreună și se roagă împreună.” Ea a continuat: „Sărbătorim atât Paștele ortodox, cât și pe cel catolic, și ne place așa.” Totuși, a recunoscut tensiunile politice externe: „Situația politică este tensionată, dar aici, în Berehove, trăim împreună.”
În ciuda coexistenței pașnice din Berehove, opiniile politice sunt profund împărțite. Unii locuitori susțin deschis partidul Fidesz și politicile lui Viktor Orbán, în timp ce alții critică influența mediatică și discursul politic din Ungaria.
Artur a rezumat această divizare astfel: „La fel ca acolo, există oameni care vor ca Orbán să câștige și oameni care vor ca opoziția să-i ia locul.”
Boris Vashkeba, avocat și președinte al unei organizații comunitare maghiare din Vynohradiv, a explicat sprijinul pentru guvernul de la Budapesta prin investițiile realizate în regiune: „Guvernul lui Orbán a investit în școli și centre comunitare și a ajutat fermierii.” El a adăugat: „Oamenii văd rezultate concrete din partea lui și de aceea îmi spun că îi acordă votul lor.”
În schimb, Timbur Tomba, lider al comunității maghiare din Kiev și critic al guvernului ungar, a oferit o perspectivă diferită: „Majoritatea maghiarilor din Ucraina urmăresc în continuare propaganda de stat. Aceste persoane sunt pur și simplu hrănite cu minciuni la televizor. Ei au o imagine distorsionată a realității.”
El a mai subliniat și impactul percepției asupra războiului: „Războiul pare îndepărtat în Transcarpatia, așa că oamenii nu înțeleg întotdeauna prin ce trece restul Ucrainei.”
În același context, Orbán a fost acuzat în spațiul public că ar fi folosit retorici dure la adresa Ucrainei, susținând ideea că etnicii maghiari ar fi trimiși „la abator” și că aceștia ar fi „lipsiți de patriotism”.
Vizita președintelui Volodîmîr Zelenski în regiune, unde s-a întâlnit cu reprezentanți ai comunității maghiare, a fost interpretată ca un gest simbolic de reconciliere.
În acest context complex, Berehove rămâne un oraș prins între două lumi, unde politica internațională, identitatea etnică și memoria istorică se intersectează constant, reflectând una dintre cele mai sensibile fracturi ale Europei de Est contemporane.