Oficialul a explicat că actuala lege electorală nu este adaptată unui scrutin anticipat și că ar fi necesare derogări pentru ca procesul să se desfășoare fără încălcarea drepturilor electorale.
Declarațiile vin în contextul în care președintele Nicușor Dan a reluat discuțiile despre posibilitatea alegerilor anticipate, pe fondul blocajului politic și al dificultăților de formare a unei majorități stabile.
Invitat la Digi24, Adrian Țuțuianu a precizat că un astfel de scenariu este posibil doar dacă sunt îndeplinite condițiile prevăzute de Constituție.
„Dacă se va ajunge la o situație de blocaj politic și sunt îndeplinite condițiile prevăzute de Constituție, evident că se pot organiza alegeri parlamentare anticipate”, a afirmat șeful AEP.
Adrian Țuțuianu a explicat că Autoritatea Electorală Permanentă a analizat implicațiile juridice, administrative și logistice ale organizării unor alegeri anticipate și a identificat mai multe probleme care trebuie rezolvate.
Potrivit acestuia, principalul act normativ care ar trebui modificat este Legea 208/2015 privind alegerea Senatului și a Camerei Deputaților.
„Este nevoie de un act normativ care să stabilească termene derogatorii de la Legea 208/2015”, a declarat președintele AEP.
El a explicat că modificările ar putea fi făcute fie printr-o ordonanță de urgență, fie printr-un proiect de lege adoptat rapid de Parlament. În actualul context politic, Guvernul nu poate adopta ordonanțe de urgență, astfel că varianta legislativă ar necesita un acord rapid între partidele parlamentare.
Țuțuianu a atras atenția că actualele termene prevăzute de lege sunt construite pentru alegeri organizate la termen și nu pentru un scrutin anticipat.
Un exemplu oferit de șeful AEP este situația partidelor mici, care ar putea întâmpina dificultăți în strângerea numărului necesar de semnături pentru depunerea candidaturilor într-o perioadă scurtată.
„Poate că ar trebui să gândim o reducere a numărului de semnături necesare depunerii candidaturilor, în așa fel încât să nu putem fi acuzați că blocăm anumiți candidați sau partide politice”, a explicat acesta.
Adrian Țuțuianu a precizat că, în cazul dizolvării Parlamentului, Constituția impune organizarea alegerilor în termen de trei luni.
„Dacă s-a decis dizolvarea și președintele dizolvă Parlamentul, termenul de trei luni este obligatoriu. În cadrul acestui termen trebuie să ne încadrăm cu toate activitățile care fac obiectul reglementării”, a spus șeful AEP.
El a estimat că, printr-o mobilizare rapidă a instituțiilor și a clasei politice, calendarul electoral ar putea fi redus de la aproximativ 90 de zile la circa 75 de zile.
„Dacă se ajunge la concluzia că soluția va fi alegerile anticipate, apelul meu este la întreaga clasă politică să convenim termenii unui act normativ și să-l trecem rapid prin Parlament”, a declarat acesta.
O altă problemă identificată este votul prin corespondență. Potrivit legislației actuale, alegătorii trebuie să se înscrie pentru această procedură până în luna aprilie a anului electoral, termen care ar trebui modificat în cazul unor alegeri anticipate.
Președintele AEP a invocat și o decizie a Curții Constituționale, care a atras atenția că modificarea legislației electorale într-un timp foarte scurt poate afecta exercitarea efectivă a drepturilor cetățenilor.
„Un cadru normativ electoral adoptat într-un termen foarte scurt poate afecta exercitarea efectivă a drepturilor electorale, limitarea posibilității de vot și așa mai departe. Avem deja o analiză a Curții Constituționale de care trebuie să ținem cont”, a concluzionat Adrian Țuțuianu.