Aliații republicani îl contrează pe Trump pe tema Groenlandei: „Cel mai prostesc lucru pe care l-am auzit”

Președintele Donald Trump vorbește despre preluarea Groenlandei „prin orice mijloace necesare”, însă în Congresul SUA, chiar aliații săi republicani i se opun.

Pe măsură ce Trump își repetă amenințările că va aduce teritoriul danez sub controlul SUA — în pofida obiecțiilor unor aliați globali importanți și ale reprezentanților aleși ai insulei — unii parlamentari republicani își intensifică avertismentele și demersurile diplomatice, în timp ce democrații se pregătesc să forțeze cealaltă tabără să se pronunțe oficial împotriva unei invazii militare, scrie POLITICO.

Senatorul Thom Tillis (republican, Carolina de Nord) a prezis că membri de pe ambele părți ale spectrului politic s-ar uni și ar cere aprobarea Congresului dacă ar deveni clar că Trump se pregătește de o acțiune militară iminentă.

Președintele Dan, usturător la adresa lui Simion: ”Cel care mulţumea că ne-au scos din Visa Waiver nu a fost primit de nimeni în SUA”

Laburiștii britanici, aflați la guvernare, cer inversarea Brexitului. Ar fi „cel mai mare premiu”

„Dacă ar exista vreo acțiune care să arate că obiectivul este, de fapt, debarcarea în Groenlanda și o preluare ilegală… ar fi destui aici încât să adoptăm o rezoluție privind puterile de război și să rezistăm chiar și unui veto”, a spus Tillis.

Deputatul Don Bacon (republican, Nebraska) a mers și mai departe, spunând că un asemenea scenariu ar putea duce la punerea sub acuzare a președintelui și numind obsesia lui Trump pentru Groenlanda „cel mai prostesc lucru pe care l-am auzit vreodată”.

Mesajele publice tranșante vin în condițiile în care parlamentarii încearcă, în privat, să liniștească aliații SUA, inclusiv Danemarca. Un grup bipartizan de deputați și senatori se află vineri la Copenhaga pentru a transmite direct că o acțiune militară nu are sprijin pe Capitol Hill.

„Groenlanda trebuie privită ca aliat, nu ca un bun de luat, iar cred că asta se aude din partea acestei delegații”, a declarat senatoarea Lisa Murkowski (republicană, Alaska) după întâlniri cu lideri danezi și groenlandezi.

Liderul majorității republicane din Senat, John Thune, nu s-a alăturat delegației, dar a susținut în linii mari mesajul acesteia în declarații făcute joi jurnaliștilor, spunând că „cu siguranță nu există apetit aici pentru unele dintre opțiunile despre care s-a vorbit sau care au fost luate în calcul” — o referire aparentă la acțiunea militară.

Acest val de critici reprezintă una dintre cele mai serioase rupturi de până acum între congresmenii republicani și președinte în al doilea mandat al lui Trump. Până în prezent însă, neliniștea republicanilor față de mișcările externe agresive ale lui Trump nu s-a tradus în măsuri reușite de a-l limita.

După operațiunea de la începutul lunii prin care a fost îndepărtat președintele Venezuelei, Nicolás Maduro, cinci republicani s-au alăturat democraților pentru a avansa o măsură menită să limiteze viitoare incursiuni militare ale lui Trump în acea țară. Dar miercuri, doi dintre ei și-au schimbat poziția și au dezamorsat amenințarea după ce administrația a făcut unele angajamente privind acțiuni viitoare.

Democrații cred că Groenlanda — teritoriu suveran al unui aliat NATO — ar putea fi un caz diferit. Senatorul Tim Kaine (democrat, Virginia), coautor al măsurii privind Venezuela și inițiator al unor noi demersuri pe tema puterilor de război, a admis miercuri că șansele de a strânge un număr suficient de republicani pentru a trece peste un veto prezidențial sunt mici. „Dar s-ar putea să reușim în cazul Groenlandei”, a adăugat Kaine.

Mitch McConnell (republican, Kentucky), predecesorul lui Thune la conducerea republicanilor din Senat, a avertizat într-un discurs în plen că o acțiune militară împotriva Groenlandei ar fi „un act fără precedent de auto-vătămare strategică” care riscă să „incinereze” alianțele NATO.

Deputatul Jeff Hurd (republican, Colorado) a spus, la rândul lui, că este „profund îngrijorat” de mesajele administrației despre Groenlanda. „Nu cred că este productiv și nu cred că așa îți tratezi un aliat”, a declarat el, adăugând că „s-ar opune unei acțiuni militare în Groenlanda”.

Chiar dacă tot mai mulți republicani vorbesc public împotriva ambițiilor lui Trump privind Groenlanda, nu este clar că ar putea institui din timp „garduri de protecție” în acest Congres, chiar dacă și-ar dori. În schimb, par să spere că Trump va înțelege semnalul și va realiza că nu are sprijin de cealaltă parte a Pennsylvania Avenue.

Democrații promit să introducă în săptămânile și lunile următoare un pachet de rezoluții privind puterile de război, inclusiv pe Groenlanda. Totuși, chiar și Tillis — care spune că ar exista un sprijin covârșitor dacă ar apărea semne de acțiune „iminentă” — a afirmat că, în acest moment, nu ar susține o măsură care să-i interzică lui Trump folosirea forței în regiune, deoarece ar „legitima” o amenințare pe care el nu o consideră reală acum.

În schimb, Tillis folosește vizibilitatea pe care o are, ca senator aflat la final de mandat, pentru a critica apropiați ai lui Trump, pe care îi consideră responsabili pentru unele excese ale administrației. Dacă o preluare a Groenlandei ar putea fi susținută de adjunctul șefului de cabinet Stephen Miller, Tillis spune că „nu este poziția guvernului Statelor Unite”. Iar asta, a adăugat el, este „încă un motiv pentru care merg la Copenhaga”.

Senatorul Josh Hawley (republican, Missouri), care inițial a susținut rezoluția privind Venezuela înainte să dea înapoi, a spus într-un interviu că nu susține o inițiativă similară pe Groenlanda. „Nu în mod preventiv”, a declarat Hawley, adăugând că orice astfel de măsură „trebuie să răspundă unor fapte foarte concrete”.

Orice împotrivire formală din partea republicanilor ar urma să o includă pe Murkowski, cofondatoare a Caucusului Arctic din Senat, care a introdus joi o rezoluție neobligatorie împreună cu senatorul Ruben Gallego (democrat, Arizona), deputatul Ro Khanna (democrat, California) și Bacon. Rezoluția reafirmă parteneriatul SUA cu Groenlanda și Danemarca, subliniază „respectul reciproc pentru suveranitate și integritate teritorială” și precizează că orice acțiune militară ar necesita autorizare din partea Congresului.

Murkowski, care s-a întâlnit și cu diplomați danezi la Washington înainte de a pleca la Copenhaga, a spus că ar susține o rezoluție de tip „war powers” dacă s-ar ajunge acolo. Ea a introdus și un proiect de lege împreună cu senatoarea Jeanne Shaheen (democrată, New Hampshire) care ar interzice administrației să folosească fonduri pentru a bloca, ocupa, anexa sau a pretinde controlul asupra Groenlandei ori asupra oricărui alt teritoriu aparținând unei țări NATO.

„Trăim vremuri în care avem discuții despre lucruri pe care nu ni le-am imaginat posibile”, a spus Murkowski. „Să folosești numele Groenlandei în contextul unei rezoluții privind puterile de război este absolut uluitor.”

Deși o rezoluție privind puterile de război poate fi adusă relativ rapid la vot, aliații Groenlandei din Senat nu pot forța ușor o votare nici pe proiectul privind NATO, nici pe rezoluția neobligatorie. Unii senatori republicani s-au arătat sceptici că liderii partidului ar permite acestor măsuri să avanseze.

„Sunt sigur că Thune o să sară pe ea ca pe o erupție urâtă”, a spus senatorul John Kennedy (republican, Louisiana).