O alimentație potrivită poate susține hidratarea și poate reduce disconfortul digestiv, dar nu ne protejează singură de efectele căldurii extreme. Apa, odihna într-un spațiu răcoros și limitarea expunerii în orele foarte calde rămân măsuri esențiale.
Pe caniculă, este mai util să bem apă regulat decât să așteptăm ca setea să devină intensă. Necesarul de lichide nu poate fi redus la o cifră valabilă pentru toată lumea. Acesta variază în funcție de vârstă, greutate, temperatură, umiditate, nivelul de efort, sarcină, alăptare și starea de sănătate.
Apa simplă este prima alegere. Pentru un gust mai plăcut, poate fi servită rece și aromatizată cu felii de lămâie, limetă, castravete sau frunze de mentă, fără adaos de zahăr. Supele ușoare, laptele, iaurtul și unele alimente bogate în apă contribuie și ele la aportul zilnic de lichide, dar nu trebuie să înlocuiască apa.
Vârstnicii pot percepe setea mai puțin intens, iar copiii depind adesea de adulți pentru a primi lichide la timp. Persoanele cu insuficiență cardiacă, boală renală avansată sau alte afecțiuni pentru care medicul a recomandat limitarea lichidelor nu trebuie să mărească aportul fără sfat medical. Nici băuturile cu electroliți nu sunt necesare automat. Ele pot fi utile după efort prelungit și transpirație abundentă, dar utilizarea lor de rutină nu înlocuiește o alimentație echilibrată.
Pepenele roșu, pepenele galben, căpșunile, piersicile, citricele, castraveții, roșiile, dovleceii și salata verde sunt alegeri potrivite în zilele toride. Conținutul lor ridicat de apă completează hidratarea, iar vitaminele, mineralele și fibrele susțin o alimentație variată.
Fructele întregi sunt, de regulă, preferabile sucurilor. Fibrele se păstrează mai bine, sațietatea este mai mare, iar cantitatea consumată se controlează mai ușor. Un suc, chiar dacă este preparat doar din fructe, poate concentra zaharurile și se bea rapid. Pentru o gustare echilibrată, fructele pot fi asociate cu iaurt simplu, chefir, brânză proaspătă nesărată sau o cantitate mică de nuci.
Legumele pot fi consumate în salate, supe reci, sandviciuri sau garnituri ușoare. O salată devine mai sățioasă și mai echilibrată atunci când conține și o sursă de proteine, precum năut, linte, fasole, ou bine preparat, pește, carne slabă sau tofu. Sosurile grele pot fi înlocuite cu iaurt simplu, zeamă de lămâie și verdețuri.
Organizația Mondială a Sănătății recomandă, în perioadele foarte calde, mese mai mici și mai dese, alcătuite din alimente proaspete și răcoroase. Porțiile moderate pot fi mai confortabile decât un prânz abundent, mai ales la mijlocul zilei.
Micul dejun poate include iaurt cu fulgi de ovăz și fructe, pâine integrală cu brânză proaspătă și roșii sau ou bine gătit cu legume. La prânz putem alege o supă rece, o salată cu leguminoase ori o porție mică de pește sau pui alături de legume. Seara sunt potrivite preparatele simple, precum legumele coapte cu iaurt, orezul cu legume și tofu sau o salată de cartofi cu verdețuri și o sursă slabă de proteine.
Proteinele nu trebuie eliminate din meniu. Organismul are nevoie de ele și vara, însă sursa și cantitatea contează. Peștele, carnea slabă, ouăle bine preparate, lactatele simple și leguminoasele sunt, în porții moderate, mai potrivite decât carnea grasă, mezelurile sau preparatele prăjite.
Alcoolul nu este o soluție pentru hidratare. Acesta poate favoriza pierderea de lichide și poate afecta capacitatea de a recunoaște la timp semnele unei suferințe provocate de căldură. Băuturile răcoritoare cu mult zahăr, ceaiurile puternic îndulcite și energizantele aduc calorii, dar au o valoare nutritivă redusă și nu ar trebui să fie principala sursă de lichide.
Cafeaua și ceaiul pot face parte, în cantități moderate, din alimentația majorității adulților sănătoși. Totuși, pe caniculă, ele nu trebuie să înlocuiască apa, mai ales în cazul persoanelor sensibile la cofeină. Înghețata oferă o senzație temporară de răcorire, dar nu ține loc de apă și nici de o masă echilibrată.
Preparatele foarte grase, prăjelile, mezelurile, produsele de tip fast-food, sosurile grele și gustările foarte sărate pot fi mai greu de tolerat și pot accentua setea. Nici sarea și nici suplimentele cu electroliți nu trebuie adăugate preventiv în exces. Persoanele cu hipertensiune, boli cardiace sau renale au nevoie de recomandări adaptate situației lor medicale.
Căldura și umiditatea favorizează multiplicarea rapidă a microorganismelor. Mâinile, fructele și legumele trebuie spălate atent, iar alimentele crude trebuie ținute separat de cele gătite. Carnea, peștele, ouăle și fructele de mare trebuie preparate complet, iar resturile alimentare trebuie porționate, răcite rapid și puse repede la frigider.
Lactatele, carnea, peștele, ouăle, salatele cu ingrediente perisabile și fructele deja tăiate nu trebuie lăsate mult timp la temperatura camerei. Un aliment contaminat poate arăta și mirosi normal, astfel că gustarea lui nu este o metodă sigură de verificare. Dacă lanțul frigorific a fost întrerupt sau există îndoieli privind păstrarea, varianta prudentă este renunțarea la produs.
Setea intensă, slăbiciunea, amețeala, durerea de cap, greața, crampele și transpirația abundentă pot indica deshidratare sau epuizare termică. Persoana trebuie mutată într-un loc răcoros, ajutată să se odihnească și să bea apă, dacă este conștientă și poate înghiți. Confuzia, convulsiile, pierderea stării de conștiență și temperatura corporală foarte ridicată reprezintă semne de urgență. Într-o asemenea situație se apelează imediat 112 și nu se dau lichide unei persoane inconștiente.
În zilele toride, farfuria potrivită este simplă, variată și sigură. Apa rămâne elementul central, iar fructele, legumele, supele ușoare, lactatele simple și porțiile moderate de proteine completează un meniu care hrănește fără să îngreuneze.