„Alice fuer Deutschland” (Alice pentru Germania) au scandat sustinatorii in timp ce liderul de extrema dreapta Alice Weidel li s-a adresat in cadrul unui miting electoral la Frankfurt, departe de bastionul traditional est-german al partidului Alternativa pentru Germania (AfD), arata o analiza a Reuters.
Pentru unii, scandarea este provocatoare. Mass-media si comentatorii germani au subliniat modul in care aminteste de sintagma „Alles fuer Deutschland” (Totul pentru Germania), un slogan interzis, din epoca nazista, gravat pe pumnalele paramilitarilor lui Adolf Hitler. Un lider al partidului AfD, Bjoern Hoecke, a fost amendat pentru ca a folosit aceste cuvinte. Purtatorul de cuvant al lui Weidel neaga o asemanare.
Ajuns in sondaje la aproximativ 21% inainte de alegerile parlamentare federale de duminica, AfD are inca statutul de paria printre alte partide politice majore intr-o tara in care politica de extrema-dreapta este stigmatizata din cauza trecutului nazist.
Intr-o politica numita „zidul de protectie”, partile au un consens sa nu faca echipa cu AfD, care este supravegheata de serviciul german de informatii intern. Acest pact il exclude din orice guvern de coalitie dupa alegeri.
Dar partidul este incurajat. Sprijinul estimat este aproape dublu fata de cel obtinut la alegerile federale din 2021, devenind al doilea partid ca popularitate din Germania. Saptamana trecuta, vicepresedintele SUA, J.D. Vance s-a intalnit cu Weidel la Munchen si, intr-o aparenta referire la excluderea sa, a spus ca nu exista loc pentru ziduri intr-o democratie.
AfD, infiintat in urma cu 12 ani, i-a impins pe conservatorii lui Friedrich Merz, care conduc in sondaje, mai spre dreapta, si i-a determinat pe politicienii de masa sa admita ca electoratul este dezamagit si cere schimbare.
Pe cale de a deveni cel mai mare partid de opozitie, analistii spun ca AfD se pregateste in liniste pentru puterea si influenta viitoare.
Purtatorul de cuvant al lui Weidel, Daniel Tapp, a spus ca expresia „Alice fuer Deutschland” este inofensiva si potrivita pentru un partid cu un candidat numit Alice care vrea sa serveasca Germania.
Robert Lambrou, un politician AfD din landul Hesse, spune daca sintagma provoaca – o face prin evidentierea limitelor libertatii de exprimare in Germania.
AfD a castigat sprijin in plus in landurile din vest din partea alegatorilor frustrati de economia slaba a Germaniei, care cauta sa stopeze migratia si satui de staza politica. A atras si oameni mai tineri, pentru care votul de extrema-dreapta nu detine acelasi stigmat ca si pentru generatiile mai in varsta.
Partidul vrea sa inlocuiasca Uniunea Europeana cu un bloc comercial mai relaxat, sa opreasca inarmarea Ucrainei si sa puna capat politicii Germaniei de ispasire pentru crimele din cel de-Al Doilea Razboi Mondial.
Un atac cu masina in Munchen saptamana trecuta al unui cetatean afgan, in urma caruia au murit o femeie si fiica ei in varsta de doi ani si in care au fost ranite cel putin 39 de persoane, ar putea da un impuls de ultim moment AfD.
„Avem dispozitie pentru schimbare in aceasta tara”, a declarat Weidel, primul candidat al partidului la functia de cancelar german, in fata multimii de aproape o mie de persoane de toate varstele.
Alegerile, declansate de prabusirea coalitiei tripartite a cancelarului social-democrat Olaf Scholz, au loc pe masura ce ascensiunea populismului in Europa ingreuneaza statele sa formeze guverne puternice.
Creat pentru a protesta fata de salvarea economiilor in colaps din zona euro, euroscepticul AfD a crescut dincolo granitele fostului est comunist, unde partidele principale sunt mai putin inradacinate, iar veniturile mai scazute si declinul economic au starnit resentimente.
Transformandu-se intr-un partid antimigratie dupa decizia fostului cancelar conservator Angela Merkel de a primi un val mare de refugiati in 2015, AfD a intrat in parlamentul national in 2017, asigurandu-si mai multa atentie generala.
Astazi, se afla in fruntea unui val global de sentimente antimigratie si s-a grabit sa valorifice o serie de atacuri in Germania din partea unor persoane provenite din familii de migranti.
Mogulul american Elon Musk a declarat in decembrie ca numai AfD ar putea salva Germania, amplificandu-i campania, in timp ce co-liderul AfD, Tino Chrupalla, a fost singurul lider de partid german invitat la investirea presedintelui american Donald Trump.
La mitingul de la Neu-Isenburg, chiar langa Frankfurt, au dominat ingrijorarile legate de migratie.
Numarul mare de locuri pe care AfD urmeaza sa le castige va complica formarea unui guvern pentru Merz. Alegerile vor duce, cel mai probabil, la o coalitie a conservatorilor sai cu social-democratii (SPD), intr-o repetare a ultimului guvern al lui Merkel din 2017-2021 sau la o asociere cu SPD si un alt partid de stanga pentru a-si asigura o majoritate.
Luna trecuta, Merz a incalcat intelegerea postbelica, bazandu-se pe voturile AfD pentru a promova o motiune fara caracter obligatoriu privind inasprirea regulilor impotriva imigratiei. Unii critici spun ca acest lucru a spart „zidul de protectie”, altii spun ca acesta se aplica doar formarii guvernelor. Un sondaj realizat de Forsa a aratat ca aproximativ jumatate dintre germani au fost de acord ca Merz sa foloseasca sprijinul de extrema dreapta in acest fel. Cu toate acestea, el exclude sa intre intr-o coalitie cu AfD.
Cat de bine va revigora viitorul sau guvern economia aflata in dificultate, va aborda probleme importante precum migratia si va ingloba politici mai conservatoare ar putea determina daca AfD isi mentine sau isi va pierde elanul.
„Daca urmatoarea coalitie nu da rezultate (mai ales in ceea ce priveste costul vietii, inflatia etc.), o posibila victorie a AfD in 2029 (sau mai devreme) ar putea fi in carti”, a declarat Philipp Koeker, politolog la Universitatea din Hanovra.
Alexander Clarkson, lector la King’s College din Londra, a spus ca intr-o zi conservatorii ar putea lua in considerare o coalitie cu AfD daca isi va modera politica externa. „Intrebarea interesanta va fi daca AfD este capabila sa faca ceea ce a facut Giorgia Meloni in Italia sau ce face Marine Le Pen in Franta, adica sa se aplece, treptat asupra acestor probleme fara a abandona prea multe problemele de politica interna”, a spus Clarkson.
Citește și
- • Uganda la urne: președintele care conduce țara de 40 de ani vrea și al 7-lea mandat. Tinerii susțin un alt candidat
- • Japonia pe muchie de cuțit: premierul Sanae Takaichi pregătește alegeri anticipate într-un moment critic pentru economie și diplomație
- • Traian Băsescu îl avertizează pe Nicușor Dan că prezentarea unui raport privind motivele anulării prezidențialelor din 2024 ar fi o „capcană politică”
- • Fostul consilier prezidențial american Steve Bannon speră la Victoria lui Marine le Pen în Franța pentru a „ucide cu adevărat Uniunea Europeană”
- • Liderul evreilor din Germania avertizează: „Venirea AfD la putere ar putea declanșa un exod al comunității evreiești”
- • Adversara lui Maduro, Maria Corina Machado, anunță că se întoarce în Venezuela: ”Vom câștiga peste 90% din voturi”
Comentarii
Recomandări
Citește mai departe
Noua Zeelandă și Slovacia și-au închis temporar ambasadele din Teheran și și-au retras diplomații din cauza înrăutățirii securității în Iran. Ministerul de Externe din Wellington spune că personalul său diplomatic a părăsit Iranul în siguranță cu zboruri comerciale peste noapte, operațiunile ambasadei fiind mutate la Ankara, Turcia, potrivit The Times of Israel. Ministrul de Externe […]
Avocații lui Jair Bolsonaro par să fi găsit o modalitate de a-și ajuta clientul să își reducă pedeapsa de 27 de ani de închisoare primită anul trecut pentru că a plănuit o lovitură de stat: citind cărți. Există o singură problemă: fostul președinte brazilian de extremă dreapta nu a fost niciodată cunoscut ca bibliofil. „Îmi […]
Reza Pahlavi, fiul fostului sah pro-occidental al Iranului, a prezis că regimul islamic al țării va cădea și a susținut că doar el se află în poziția de a conduce viitorul guvern. Încercarea sa de a prelua conducerea unui posibil nou Iran vine după săptămâni de proteste în masă care au lăsat în urmă mii […]
Liderii politici din Norvegia au condamnat decizia „absurdă” a liderei opoziției venezuelene, María Corina Machado, de a-i înmâna medalia Premiului Nobel pentru Pace lui Donald Trump, acuzându-l pe președintele SUA că este un „lăudăros clasic” care își asumă meritele pentru munca altora, potrivit The Guardian. Laureata Premiului Nobel i-a înmânat lui Trump medalia joi, la […]
Africa de Sud a lansat, vineri, o anchetă privind participarea navelor de război iraniene la exerciții navale în largul coastei sale, după ce au apărut informații potrivit cărora organizatorii au ignorat instrucțiunile președintelui ca navele să aibă doar statut de observator pentru a nu amplifica tensiunile cu Statele Unite. Ancheta anunțată de Ministerul Apărării a […]
