„Am schimbat direcția anul trecut”. Ilie Bolojan, avertisment înaintea desemnării noului premier: România riscă o situație „mai rea” dacă reformele sunt abandonate

Adaugă ca sursă preferată pe Google

„Avem nevoie rapid de un guvern care să consolideze ceea ce am reușit până acum, să continue schimbarea modelului economic de la consum spre investiții, să țină sub control cheltuielile statului, să colecteze eficient banii, pentru ca economia să crească natural, pe baze sănătoase, spre prosperitate reală”, a transmis Ilie Bolojan.

Liderul liberal susține că România nu își mai permite un premier preocupat de popularitate și de măsuri cu efect electoral imediat.

„Un asemenea guvern poate fi condus doar de un premier responsabil, care înțelege exact situația, un premier dispus la efortul constant și adesea impopular de a face ce trebuie, nu ce sună bine. Un premier dispus să muncească pentru țară, cu mandatul pe masă, dacă e nevoie, și care are un program credibil de guvernare”, a afirmat Bolojan.

Pieleanu anunță cine va fi desemnat premier: ”S-a negociat deja cu cei care votează în Parlament. Noul premier va pune în agendă ce vrea PSD”

De ce ar fi bine să reduci dulciurile atunci când iei antibiotice

Riscul revenirii la „robinetul banilor și al consumului”

Premierul interimar afirmă că viitorul Guvern va avea de ales între continuarea reformelor structurale și revenirea la politicile bazate pe cheltuieli și împrumuturi. În al doilea scenariu, avertizează el, România ar putea ajunge într-o situație mai dificilă decât cea dinaintea începerii corecției bugetare.

„Dacă nu va continua reformele structurale sau, chiar mai rău, va ceda tentației populiste de a deschide robinetul banilor și al consumului, vom reveni la o situație chiar mai rea decât cea anterioară, pentru că niciun finanțator nu va mai crede că suntem capabili să ne schimbăm. Această variantă trebuie evitată pentru România”, a avertizat Ilie Bolojan.

Miza este importantă deoarece România continuă să se împrumute pentru acoperirea deficitului, iar costurile dobânzilor au crescut. O deteriorare a încrederii investitorilor s-ar putea traduce prin împrumuturi mai scumpe și printr-o presiune suplimentară asupra bugetului.

Deficitul a scăzut, dar dobânzile au crescut

Bolojan susține că măsurile adoptate începând de anul trecut au redus deficitul și cheltuielile de personal, în timp ce investițiile publice au fost protejate prin utilizarea fondurilor europene.

„Am schimbat direcția anul trecut, iar măsurile luate până acum au funcționat. Deficitul a scăzut și anul acesta. În primele șapte luni din 2026 este mai mic cu 37% față de perioada similară din 2025. Fiecare punct de scădere ne apropie de echilibrul în care să consumăm ce producem, nu ceea ce împrumutăm”, a transmis premierul interimar.

Datele Ministerului Finanțelor confirmă reducerea nominală cu aproximativ 37%: deficitul bugetar a coborât de la 76,44 miliarde de lei în primele șapte luni din 2025 la 48,08 miliarde de lei în perioada similară din 2026. Ca pondere în PIB, deficitul s-a redus de la 3,99% la 2,34%.

Cheltuielile de personal au ajuns la 95,67 miliarde de lei, în scădere cu aproximativ 4,1%, în timp ce investițiile publice au crescut la 76,51 miliarde de lei, cu aproape 14,83 miliarde de lei peste nivelul din anul anterior. Peste 71% din plățile pentru investiții au fost susținute din fonduri europene și din componente ale PNRR.

În schimb, cheltuielile cu dobânzile au urcat la 40,12 miliarde de lei, în creștere cu 26,5% față de primele șapte luni din 2025.

Bolojan admite efectul de contracție economică

Ilie Bolojan recunoaște că reducerea cheltuielilor și temperarea consumului au afectat activitatea economică. El susține însă că o parte din creșterea anterioară era alimentată artificial prin împrumuturi.

„Da, această corecție a avut și un efect de contracție economică. Consumul a scăzut cu partea care era pe datorie, cu bani împrumutați. Economia a pierdut creșterea, de fapt iluzorie, adusă de acest consum pe datorie”, a declarat premierul interimar.

„A fost un efort colectiv al societății, pentru care le mulțumesc românilor”, a adăugat acesta.

Ținta pentru 2027 și presiunile asupra bugetului

În opinia lui Bolojan, viitorul Executiv va trebui să explice cum poate reduce deficitul la 5,3% din PIB în 2027, într-un moment în care granturile din PNRR nu vor mai susține bugetul la nivelul actual, cheltuielile pentru apărare vor crește, iar salariile și pensiile vor trebui indexate.

„De acum, sunt două variante. Pe care dintre ele o vom vedea depinde de viitorul guvern. Pentru că, oricine vine, va trebui să răspundă la întrebarea: cum vom putea reduce deficitul din PIB în 2027, la 5,3%, și în 2028, în condițiile în care granturile din PNRR nu vor mai fi, cheltuielile de apărare nu vor putea scădea, ci vor crește, iar salariile și pensiile vor trebui indexate și nu vor scădea ca pondere din PIB?”, a întrebat liderul PNL.

„Asta în condițiile în care costul dobânzilor va fi o provocare și în anii ce vin, după ce am crescut prea repede gradul de îndatorare în perioada deficitelor mari”, a continuat acesta.

Atac la PSD pe tema legii salarizării

Bolojan a pus o parte din incertitudinile privind controlul viitoarelor cheltuieli pe seama neadoptării legii salarizării și a acuzat direct PSD.

„Incertitudinea politică și eșecul adoptării legii salarizării, din cauza iresponsabilității PSD, creează îndoieli că se va putea menține controlul cheltuielilor și în anii următori”, a declarat el.

Premierul interimar a insistat că actuala perioadă de provizorat trebuie încheiată, deoarece un Executiv cu atribuții limitate nu poate adopta toate măsurile necesare.

„Suntem într-o situație de provizorat care nu trebuie să mai continue. Am reușit să încheiem PNRR, să menținem încrederea în România prin două evaluări de rating, să trecem prin crize interne și externe suprapuse. Dar instrumentele unui guvern interimar sunt limitate”, a transmis Ilie Bolojan.

Mesajul său apare în timp ce președintele Nicușor Dan poartă discuții pentru identificarea unui candidat care să poată strânge cele 233 de voturi necesare învestirii. Șeful statului a dat de înțeles că desemnarea ar putea avea loc în cursul acestei săptămâni, însă așteaptă conturarea unei majorități parlamentare.