Instituţia a anunţat duminică faptul că băncile au făcut schimb de informaţii confidenţiale şi strategice privind nivelul ROBOR, încălcând Legea concurenţei şi Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene.
Este cea mai mare amendă aplicată până acum de Consiliul Concurenţei.
Potrivit autorităţii, investigaţia a vizat 11 bănci, însă sancţiunile au fost aplicate pentru 10 instituţii, în condiţiile în care OTP Bank România a fost preluată între timp de Banca Transilvania, care va plăti şi amenda aferentă faptei realizate de OTP.
Consiliul Concurenţei a transmis că sancţiunile au fost stabilite astfel:
Banca Comercială Română, 577,36 milioane lei;
BRD-Groupe Société Générale, 412,47 milioane lei;
Banca Transilvania, 875,74 milioane lei;
Banca Transilvania, pentru fapta realizată de OTP Bank România, 85,03 milioane lei;
ING Bank N.V. Amsterdam Sucursala Bucureşti, 405,91 milioane lei;
Raiffeisen Bank România, 442,49 milioane lei;
Exim Banca Românească, 96,49 milioane lei;
CEC Bank, 332,98 milioane lei;
UniCredit Bank, 431,03 milioane lei;
Banca Comercială Intesa Sanpaolo România, 28,1 milioane lei;
Libra Internet Bank, 45,86 milioane lei.
Potrivit Consiliului Concurenţei, băncile sancţionate au făcut schimb de informaţii confidenţiale şi strategice cu privire la nivelul ROBOR în cadrul procedurii de fixing.
Autoritatea arată că aceste cotaţii ferme trebuie să fie independente şi confidenţiale, conform regulilor de concurenţă şi reglementărilor naţionale şi europene.
„Concret, în cadrul procedurii de fixing, când cotaţiile ferme ar trebui să fie independente, băncile şi-au coordonat comportamentul în funcţie de cotaţiile concurenţilor. Independenţa cotaţiilor din perioada de fixing este importantă, cu atât mai mult în cazul maturităţilor pentru care volumul tranzacţiilor efective fiind redus, 3, 6, 12 luni, media acestor tranzacţii nu poate fi folosită ca indicator relevant”, se arată în comunicatul Consiliului Concurenţei.
Potrivit instituţiei, această coordonare a dus la stabilirea unui nivel mai ridicat al indicelui ROBOR, ceea ce a avantajat creditorii şi a afectat consumatorii şi debitorii ale căror contracte sunt raportate la acest indice.
Preşedintele Consiliului Concurenţei, Bogdan Chiriţoiu, a declarat că decizia se bazează pe un ansamblu de probe care trebuie analizate împreună.
„Avem un ansamblu de probe care trebuie analizate coroborat. Transparenţa tranzacţiilor este benefică în unele situaţii. Problema apare însă în cazul cotaţiilor ferme transmise în perioada de fixing, care trebuie să rămână confidenţiale, aspect esenţial în cazul maturităţilor unde volumul tranzacţiilor efective este redus. Având în vedere volumul mare de credite, variaţii de dimensiunea unei fracţiuni de procent pot genera sume substanţiale”, a declarat Bogdan Chiriţoiu.
Investigaţia Consiliului Concurenţei a fost declanşată la finalul anului 2022 şi a parcurs inclusiv etapa obligatorie de avizare în cadrul mecanismului de cooperare cu Comisia Europeană, având în vedere constatarea încălcării Tratatului privind funcţionarea Uniunii Europene.
Autoritatea de concurenţă precizează că băncile au la dispoziţie 60 de zile de la primirea motivării deciziei de sancţionare pentru a prezenta planuri de măsuri prin care să elimine practicile anticoncurenţiale.
„Pentru a nu perturba funcţionarea pieţei, băncile au la dispoziţie o perioadă de 60 zile de la primirea motivării deciziei de sancţionare pentru a prezenta planuri de măsuri prin care vor elimina practicile anticoncurenţiale. Aceste planuri vor fi aprobate de către Consiliul Concurenţei, oferind astfel băncilor certitudine juridică”, a transmis instituţia.
ROBOR este rata de referinţă a pieţei monetare interbancare şi influenţează dobânzile pentru creditele acordate persoanelor juridice, inclusiv entităţilor statului, precum autorităţi publice locale.
Indicele este relevant şi pentru persoanele fizice care au credite în lei acordate înainte de 2019 şi care nu au cerut trecerea la IRCC.
Bogdan Chiriţoiu a precizat că decizia Consiliului nu priveşte reglementările sau politicile din sectorul bancar, ci exclusiv comportamentul băncilor în perioada fixingului ROBOR.
„Decizia noastră nu a vizat reglementările sau politicile din sectorul bancar, ci se rezumă exclusiv la comportamentul băncilor în perioada fixingului ROBOR şi este bazată, desigur, pe constatarea încălcării regulilor de concurenţă, nu a altor norme. Decizia de sancţionare a fost luată în unanimitate de Plenul Consiliului Concurenţei. Amplele dezbateri publice anterioare adoptării deciziei nu sunt uzuale şi au generat confuzie, motiv pentru care sunt necesare clarificări”, a declarat preşedintele instituţiei.
Consiliul Concurenţei precizează că decizia este executorie, iar încasarea amenzilor urmează să fie realizată de ANAF.
Băncile sancţionate pot contesta decizia la Curtea de Apel, în termen de 30 de zile de la comunicarea motivării.