Amnistierea marilor corupti. DNA anunta ca in urma deciziilor CCR si ICCJ vor scapa sute de corupti care au luat spagi, in total, de 150 de milioane de euro

DNA a anuntat, vineri, ca in urma deciziilor CCR si ICCJ legate de prescriptie, nu mai putin de 557 de dosare se vor inchide, urmand ca indivizi care au luat spagi in valoare de 150 de milioane de euro sa scape. Ei au creat statului un prejudiciu de 1,2 miliarde de euro.

„Ca urmare a Deciziilor CCR nr. 297/2018, nr. 358/2022 si a Deciziei ICCJ din data de 25 octombrie 2022 referitoare la prescriptia raspunderii penale, Directia Nationala anticoruptie (DNA) a intocmit o situatie estimativa privind impactul aplicarii respectivei Decizii asupra dosarelor penale.
In urma analizarii cauzelor penale ale DNA, a rezultat ca aplicarea directa a deciziilor mentionate va avea consecinte asupra unui numar de 557 cauze penale aflate in curs de urmarire penala si in fata instantelor de judecata.

In aceste 557 de dosare, in care prejudiciul estimat se ridica la 1,2 miliarde euro, iar valoarea totala a mitei si a traficului de influenta se ridica la 150 milioane euro, magistratii vor fi nevoiti sa constate incetarea proceselor penale si inlaturarea raspunderii penale pentru infractiuni de coruptie, asimilate coruptiei si avand ca obiect fraudarea fondurilor europene.

Situatia detaliata se prezinta astfel:

Dosare aflate in curs de urmarire penala (pe rolul DNA):
– 190 dosare;
– prejudiciu estimat 648.207.688 euro;
– valoarea totala a mitei si a traficului de influenta 50.997.625 euro;

Dosare in diferite stadii de judecare (aflate pe rolul instantelor) de judecata, in diferite stadii:
– 367 dosare;
– prejudiciu estimat 561.230.056 euro;
– valoarea totala a mitei si a traficului de influenta 99.471.962 euro.

In legatura cu aceasta situatie, DNA face urmatoarele precizari:

In perioada in care au avut cauze penale in lucru, procurorii DNA au respectat prevederile legale in vigoare si au intocmit acte de intrerupere a prescriptiei raspunderii penale, conform Codului penal si Codului de procedura penala, incepand din 1 februarie 2014 (data intrarii in vigoare a noilor Coduri) si in conformitate cu Decizia nr. 297/2018 a CCR incepand cu anul 2018 (de la data intrarii in vigoare a Deciziei respective).

Concret, in considerarea Deciziei nr. 297/2018 a CCR si in conformitate cu practica ICCJ, procurorii DNA au intrerupt cursul prescriptiei numai ca urmare a intocmirii unor acte din categoria celor care se comunica suspectilor si inculpatilor (inceperea urmaririi penale in personam, punerea in miscare a actiunii penale, finalizarea dosarului penal cu trimitere in judecata etc).

Procurorii DNA vor fi consecventi in dosarele in care se va invoca prescriptia raspunderii penale si vor solicita sesizarea Curtii de Justitie a Uniunii Europene (CJUE) pentru a aprecia asupra concordantei deciziilor CCR, respectiv ICCJ cu normele europene si jurisprudenta CJUE, care, printre altele prevad obligatia statului roman de a cerceta si sanctiona, intr-o maniera efectiva, faptele de coruptie si fraudarea fondurilor europene”, se arata in comunicatul DNA.

Citeste si: Noua OUG 13 data de CCR si ICCJ. Fost judecator CSM: „Cam toate faptele savarsite anterior anului 2014 vor duce la inchiderea dosarelor prin intervenirea prescriptiei”

Avocatul Adrian Toni Neacsu, fost judecator, considera ca esenta deciziei ICCJ referitoare la aplicarea hotararilor CCR privind prescrierea faptelor penale este aceea ca „deciziile Curtii Constitutionale raman obligatorii, potrivit Constitutiei si nu pot fi refuzate de la aplicare de catre instante si de catre judecatori nici macar prin interpretarea lor”.

Adrian Toni Neascu este de parere ca in decizia ICCJ privind aplicarea hotararilor CCR referitoare la prescrierea faptelor penale „esential este ca deciziile Curtii Constitutionale raman obligatorii, potrivit Constitutiei si nu pot fi refuzate de la aplicare de catre instante si de catre judecatori nici macar prin interpretarea lor, aceasta este esenta a ceea ce a decis astazi ICCJ”.

„Concluzia este ca Inalta Curte a dat satisfactie Constitutiei Romaniei care stabileste ca deciziile Curtii Constitutionale sunt obligatorii. Altfel spus, la primul punct Inalta Curte a stabilit ca cele doua decizii ale Curtii Constitutionale referitoare la modalitatea de calcul al prescriptiei raspunderii penale in dosarele penale, deci ca cele doua decizii sunt obligatorii si trebuiesc aplicate intocmai, asa cum sunt ele.

Ca urmare, asta inseamna ca cele doua decizii ale Curtii Constitutionale urmeaza sa se aplice tuturor dosarelor aflate inca in stare de judecata in acest moment, inclusiv dosarelor aflate inca in urmarire penala.

La modul concret, aceasta inseamna ca, in functie de ce infractiune a fost savarsita, termenele de prescriptie care vor fi calculate si care vor putea fi invocate in dosarele aflate inca pe rol sunt cele de opt, de zece ani maximum. Asta ar insemna ca cam toate faptele savarsite anterior anului 2014, respectiv 2012 vor duce la inchiderea dosarelor prin intervenirea prescriptiei”, explica Toni Neacsu intr-o postare pe Facebook.

Citeste si: „Mii de dosare”. Pe cine scapa decizia ICCJ privind prescrierea: Udrea, Mihai Chirica, Tudor Pendiuc, Nelu Iordache, Marin Anton

Conform acestuia, deciziile Curtii Constitutionale nr. 297/2018 si nr. 358/2022 stabilesc ca intre 2018 si 2022 in Codul Penal nu a existat asa-numita prescriptie speciala, care inseamna dublarea termenului de prescriptie generala.

„Inalta Curte de Casatie si Justitie a venit astazi si a spus ca aceasta forma a Codului Penal din perioada 2018-2022 trebuie considerata o lege penala mai favorabila si se aplica tuturor dosarelor aflate inca pe rolul instantelor: fond, apel si inclusiv daca s-ar mai afla in timpul urmaririi penale astfel de dosare”; adauga Neacsu.

In ceea ce priveste decizia ICCJ cu privire la hotararile definitive pronuntate in urma carora unele persoane au fost condamnate, fostul magistrat a dat explicatii legate de contestatia in anulare, considerand ca decizia este una discriminatorie.

„Inalta Curte a stabilit ca aceasta contestatie in anulare este admisibila si poate duce la anularea hotararilor definitive de condamnare, dar doar in situatia in care in apel, ca ultima faza, inainte de a ramane definitive hotarare respective, in apel nu s-a invocat decizia 297/2018, iar instanta nu a refuzat aplicarea acelei decizii.

Altfel spus, daca anterior ultimei decizii a Curtii Constitutionale 358/2022 au existat situatii in care in apel avocatii sau partile au invocat intervenirea prescriptiei prin decizia 297/2018, ceea ce ar fi fost corect, dar judecatorii au apreciat in mod eronat ca acea decizie nu este aplicabila, ei bine in aceste situatii nu se mai poate face nimic pe calea acestei contestatii in anulare. Sigur ca se creeaza o mare diferenta de tratament juridic intre persoane aflate exact in aceeasi situatie, este o discriminare majora, din punctul meu de vedere, dar asta este decizia Inaltei Curti de Casatie de astazi”, mai spune Toni Neacsu.

Un complet pentru dezlegarea unor chestiuni de drept de la Inalta Curte de Casatie si Justitie a hotarat marti ca decizia Curtii Constitutionale privind prescrierea faptelor se aplica retroactiv, pe principiul legii penale mai favorabile.

Surse judiciare au explicat pentru Agerpres ca aceasta decizie va afecta mii de dosare aflate pe rolul instantelor sau in ancheta la procurori, iar inculpatii vor scapa de condamnare sau acuzatii, ca urmare a prescrierii faptelor.

Exista si trei cazuri de condamnati definitiv care au fost eliberati din inchisoare pe acelasi motiv – faptele s-au prescris:

* Bogdan Olteanu, fost presedinte al Camerei Deputatilor si fost viceguvernator al BNR, condamnat definitiv in august 2020, a fost eliberat recent din penitenciar, dupa ce a executat doi ani din pedeapsa de cinci ani primita in dosarul in care este acuzat ca a primit de la omul de afaceri Sorin Ovidiu Vintu un milion de euro in schimbul numirii lui Liviu Mihaiu in functia de guvernator al Deltei Dunarii.

* Vanessa Youness, iubita fostului sef al DGIPI Gelu Oltean, condamnata la trei ani de inchisoare pentru ca a luat mita un milion de euro, a fost eliberata din inchisoare dupa doar cinci luni de detentie.

* Adrian Mititelu, patronul formatiei de fotbal U Craiova 1948, a obtinut suspendarea executarii unei pedepse de 3 ani inchisoare pentru evaziune fiscala, el fiind eliberat din penitenciar.

Alte zeci de dosare aflate pe rolul instantelor au fost suspendate de la judecata in asteptarea deciziei Instantei supreme privind prescrierea faptelor, acestea urmand cel mai probabil sa se inchida:

* Tudor Pendiuc, fost primar al municipiului Pitesti, are o condamnare in prima instanta de 8 ani de inchisoare intr-un dosar in care a fost acuzat de luare de mita si abuz in serviciu cu consecinte deosebit de grave. Dosarul se afla in apel la Curtea de Apel Bucuresti.

* Mihai Chirica, primarul din Iasi, a fost trimis in judecata in ianuarie 2021 de DNA pentru abuz in serviciu cu privire la achizitia de catre municipalitate, prin leasing operational, a unor autoturisme Skoda, fapte savarsite in anul 2013. Dosarul s-a plimbat pe la mai multe instante, in final ajungand la Judecatoria Barlad.

* Nelu Iordache are o condamnare de 12 ani si jumatate inchisoare primita la instanta de fond pentru evaziune fiscala si delapidare, intr-un dosar in care este acuzat ca a inregistrat in contabilitatea fostei companii de transport aerian Blue Air achizitii fictive de materiale publicitare, prejudiciind statul roman cu 2 milioane euro. Dosarul se afla in faza de apel la Curtea de Apel Bucuresti.

* Petru-Constantin Luhan, fost europarlamentar, este acuzat ca a folosit si prezentat cu rea-credinta documente false pentru a obtine pe nedrept fonduri de aproximativ 50.000 de euro de la Parlamentul European. Dosarul se afla la instanta de fond – Tribunalul Bucuresti.

* Marin Anton, fost deputat PNL, a fost condamnat in septembrie 2021 la cinci ani inchisoare, fiind acuzat ca a primit in anul 2009, pe cand era secretar de stat in Ministerul Transporturilor, o mita de 5,3 milioane euro de la reprezentantul unei companii italiene pentru acordarea unui contract de realizare a noului terminal de la Aeroportul Otopeni. Dosarul se afla la Curtea de Apel Bucuresti pentru judecarea apelului.

De aceasta prevedere ar mai putea beneficia si fostul ministru Elena Udrea, care are pe rolul instantelor inca doua dosare. Este vorba de dosarul privind finantarea campaniei electorale a lui Traian Basescu din 2009, in care Udrea a primit o condamnare de opt ani inchisoare pentru savarsirea infractiunilor de instigare la luare de mita si spalare a banilor. Procesul se judeca in faza de apel la Instanta suprema.

De asemenea, ea este judecata la Curtea de Apel Bucuresti in dosarul ‘Hidroelectrica’, in care este acuzata de trafic de influenta si spalare a banilor, in legatura cu suma de 5 milioane de dolari primita de la omul de afaceri Bogdan Buzaianu.

In prezent, Elena Udrea se afla in penitenciarul Targsor, unde executa o pedeapsa de 6 ani primita in dosarul „Gala Bute”, in care a epuizat toate caile de atac. In acest dosar, ea nu a invocat prescrierea faptelor.