Ana Birchall, fost ministru al Justiției: Motivarea CCR este „o insultă intelectuală”. „Argumentația este jenant de necredibilă”

Adaugă ca sursă preferată pe Google

Birchall contestă și argumentele Curții referitoare la publicarea declarațiilor de avere și de interese și la includerea bunurilor și veniturilor soților, soțiilor sau partenerilor de viață.

„Motivarea CCR: o insultă intelectuală pentru dreptul românesc. CCR a creat un precedent extrem de periculos. Te judecă azi după o regulă care nu exista ieri”, a transmis fostul ministru al Justiției.

Croația își extinde raza de lovire cu rachete de la 20 la 290 de kilometri. Contract de 435 de milioane de euro pentru sisteme Chunmoo

Acidul palmitic ar putea influența modul în care cancerul se răspândește

„Argumentația este jenant de necredibilă”

Ana Birchall afirmă că a analizat motivarea încercând să se raporteze strict juridic la argumentele Curții, dar consideră că hotărârea va adânci neîncrederea publicului în CCR și în sistemul judiciar.

„Am încercat să fiu calmă scriind aceste rânduri după ce am citit motivarea CCR, care este pur și simplu nu numai o rușine și o insultă intelectuală pentru toți cei care au învățat dreptul și respectă această profesie, dar este și extrem de periculoasă pentru viitor, pentru că a creat un precedent extrem, extrem de periculos”, a afirmat Birchall.

Fostul ministru susține că argumentația folosită pentru declararea constituționalității amendamentului este „jenant de necredibilă și penibil de slabă, juridic vorbind”.

Potrivit acesteia, prevederea nu îl afectează exclusiv pe Dominic Fritz, ci ar putea fi aplicată unui număr de peste 100 de persoane aflate în situații de incompatibilitate sau conflict de interese.

Anterior, președintele PSD, Sorin Grindeanu, a vorbit despre aproape 50 de persoane, citând informații prezentate de Agenția Națională de Integritate.

Critici privind schimbarea regulilor în timpul mandatului

Prevederea contestată stabilește că persoanele în cazul cărora a fost constatată definitiv o stare de incompatibilitate sau un conflict de interese își pierd funcția ori mandatul în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a legii, dacă perioada de interdicție de trei ani nu s-a împlinit.

Majoritatea CCR a considerat că norma nu introduce retroactiv o sancțiune pentru fapta din trecut, ci o nouă condiție pentru exercitarea în prezent a unei funcții sau demnități publice. Curtea a invocat necesitatea protejării integrității și imaginii funcției publice.

Ana Birchall respinge această interpretare. Ea susține că pierderea mandatului reprezintă o consecință nouă, aplicată unei fapte comise și constatate în baza legislației anterioare.

„Problema de fond era clară: noua sancțiune pentru conflicte de interese și incompatibilități avea o retroactivitate evidentă, aplicată unor mandate deja în curs”, afirmă fostul ministru.

Potrivit acesteia, CCR a acceptat prin actuala decizie că Parlamentul poate introduce oricând noi cauze de încetare a mandatelor primarilor, consilierilor locali, deputaților sau senatorilor, chiar dacă motivele respective nu existau la data alegerii lor.

„Înseamnă că regulile pot fi schimbate din mers, pentru oameni deja aleși, iar predictibilitatea mandatului electiv devine negociabilă. Cu alte cuvinte, poți fi judecat astăzi după o regulă care nu exista ieri, iar Curtea Constituțională numește asta normalitate juridică”, susține Birchall.

Trei judecători CCR au formulat opinie separată

Amendamentul care poate conduce la încetarea mandatului lui Dominic Fritz a fost declarat constituțional cu cinci voturi pentru și trei împotrivă.

Judecătorii Elena-Simina Tănăsescu, Laura-Iuliana Scântei și Dacian-Cosmin Dragoș au formulat o opinie separată, în care susțin că unei situații juridice deja încheiate îi este atașată o consecință nouă și mai severă.

Cei trei judecători consideră că aplicarea unei legi noi unui raport juridic consumat sub vechea reglementare reprezintă „o încălcare flagrantă a principiului neretroactivității legilor”.

Dominic Fritz a fost declarat de Agenția Națională de Integritate în conflict de interese administrativ pentru un act semnat în noiembrie 2020. Raportul ANI a rămas definitiv în iunie 2026. Legea aflată atunci în vigoare nu prevedea încetarea automată a actualului mandat pentru situația sa.

Birchall critică limitarea publicării declarațiilor de avere

Fostul ministru al Justiției contestă și argumentele CCR privind declarațiile de avere și de interese. Ea critică eliminarea publicării acestora și limitarea obligației de a include informații despre averile și veniturile soților, soțiilor sau partenerilor de viață.

„Cine se teme de transparență? De ce trebuie ascuns ce este pe numele soțului, soției, partenerului sau partenerei de viață cu care ai, asumat, relații de conviețuire?”, întreabă Birchall.

Ea amintește că discuția privind restrângerea informațiilor cuprinse în declarațiile de avere durează de mai mulți ani și susține că Parlamentul trebuie să identifice o soluție juridică prin care transparența să fie păstrată fără încălcarea dreptului la viață privată.

„Nu înțeleg îndârjirea cu care, de ani de zile, încă din 2019, se încearcă eliminarea obligației de a declara și ce este pe numele soțului, al soției sau al partenerului de viață al unei persoane care ocupă o funcție publică”, afirmă fostul ministru.

Birchall arată că decizia CCR nu îi împiedică pe parlamentari și pe membrii Guvernului să publice voluntar informații complete despre bunurile și veniturile familiilor lor.

„Nimic nu îi împiedică să fie transparenți acum. Legea nu le interzice să declare voluntar aceste bunuri și sursele de venit. De ce nu le completează integral parlamentarii sau unii membri ai actualului Guvern?”, întreabă ea.

Fostul ministru susține că Parlamentul poate modifica formularul declarațiilor și procedura de publicare astfel încât informațiile relevante să rămână accesibile publicului, iar datele personale protejate de Constituție să fie anonimizate. Legea se va întoarce în Parlament pentru punerea în acord cu decizia CCR în privința prevederilor declarate neconstituționale.