Ana Birchall, solutie pentru a-i pune la punct pe judecatorii CCR: „De ce nimeni nu initiaza un proiect de lege?”. Organizarea si functionarea CCR pot fi modificate in Parlament

politica

Ana Birchal, fost ministru al Justitiei, atrage atentia ca organizarea si functionarea CCR pot fi modificate de coalitia de dreapta in Parlament. Acestea sunt stabilite printr-o lege organica, respectiva lege poate fi modificata „oricand” in Parlament.

„De ce nimeni nu initiaza un proiect de lege pentru modificarea legii nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea CCR? Legea 47 este o lege organica, deci poate fi modificata oricand”, subliniaza Birchall.

Ana Birchall a postat acest mesaj pe Facebook dupa ce CCR a decis ca sunt neconstitutionale noile numiri de la TVR si Radioul Public. Recent, CCR a decis, cu o majoritate de 7 judecatori, ca este neconstitutionala si decizia CJUE privind Sectia Speciala.

Curtea Constitutionala a stabilit, pentru 29 iunie, termen de judecata pentru sesizarea PSD referitoare la revocarea din functie a Avocatului Poporului.

CCR a anuntat, vineri, ca stabilit pentru 29 iunie termenul de judecata in cazul sesizarii PSD referitoare la revocarea fin functie a Avocatului Poporului.

Hotararea Parlamentului nr. 36/2021 pentru revocarea Avocatului Poporului este neconstitutionala, fiind incalcate prevederile referitoare la principiul legalitatii si durata de 5 ani a mandatului acestuia, se arata in sesizarea depusa de PSD la Curtea Constitutionala.

Potrivit documentului, hotararea Parlamentului a incalcat prevederile art. 1 alin. (5) referitoare la principiul legalitatii si a art. 58 alin. (1) din Constitutie privind durata de 5 ani a mandatului Avocatului Poporului.

„In mod contrar garantiilor de independenta ale Avocatului Poporului subliniate de jurisprudenta Curtii Constitutionale si prevazute de standardele europene, Parlamentul a adoptat hotararea de revocare a Avocatului Poporului cu incalcarea Constitutiei, a standardelor de independenta ale institutiei, dar si chiar a prevederilor art. 9 alin. (2) din Legea nr. 35/1997 privind organizarea si functionarea institutiei Avocatul Poporului, republicata, astfel cum au fost explicitate in jurisprudenta Curtii Constitutionale, utilizand revocarea ca un mecanism de control discretionar, politic, iar nu ca un control de legalitate in privinta Avocatului Poporului”, se arata in sesizare.

Semnatarii sesizarii precizeaza ca nu contesta dreptul Parlamentului de a evalua activitatea Avocatului Poporului, ci „tocmai constitutionalitatea acestei evaluari, in sensul ca evaluarea realizata nu a fost una obiectiva, nu a respectat cadrul constitutional si legal si nu a fost bazata pe o demonstratie a unor incalcari cumulative a Constitutiei si a legilor”.

„Din examinarea preambulului Hotararii de revocare, observam ca nu exista mentionata nicio prevedere clara nici din Constitutie si nici din vreo lege care sa fi fost incalcata de Avocatul Poporului. Singurele temeiuri de drept invocate ca fiind incalcate sunt cu caracter general, respectiv: art. 15 alin. (2) din Legea nr. 35/1997, republicata si „prevederile Protocolului optional, adoptat la New York la 18 decembrie 2002, la Conventia impotriva torturii si a altor pedepse ori tratamente cu cruzime, inumane sau degradante, adoptata la New York la 10 decembrie 1984, ratificat prin Legea nr. 109/2009”, apreciaza semnatarii sesizarii.

Parlamentul nu a indeplinit cele doua conditii cumulative, nefiind realizata o evaluare obiectiva a activitatii Avocatului Poporului, cu motive de revocare clare, obiective menite sa garanteze independenta Avocatului Poporului si nu a dovedit incalcarea Constitutiei si a legilor tarii, considera PSD.

De asemenea, in document se mai arata ca „raspunderea juridica a Avocatului Poporului, ca orice alta forma de raspundere juridica, nu poate interveni decat in ipoteza dovedirii existentei unei fapte de incalcare a Constitutiei si legilor tarii”. „Prin urmare, in lipsa incalcarii unei norme de drept prevazute de lege nu poate exista un temei juridic pentru aplicarea unei sanctiuni juridice, revocarea din functie”, se mentioneaza in sesizare.

Semnatarii au respins motivele pentru care Avocatul Poporului a fost revocat, mentionand, in privinta faptului ca acesta nu a transmis Parlamentului un raport special privind crimele de la Caracal, ca procedura judiciara in acest caz nu a fost finalizata, iar legea nu instituie obligatia Avocatului poporului de a intocmi rapoarte speciale si recomandari, acestea fiind instrumente de lucru ale institutiei.

PSD s-a referit in sesizare si la acuzatia adusa Avocatului Poporului privind instituirea mecanismului national de prevenire a torturii cu privire la spitale COVID-19 si centre de carantinare fara nicio finalitate concreta.

„In situatia in care mai multe spitale au devenit COVID-19, statutul pacientilor fiind acela de internati obligatoriu, putand parasi spitalul numai in conditiile stabilite de catre reprezentantii institutiilor abilitate, a devenit necesara monitorizarea acestora de catre MNP, monitorizare care a vizat atat situatia persoanelor internate, cat si impactul asupra personalului al desemnarii unitatii sanitare ca spital COVID-19”, se arata in sesizare.

Totodata, PSD contesta si procedura parlamentara prin care a fost revocat Avocatul Poporului.

„Din analiza procedurii desfasurate in Parlamentul Romaniei, rezulta ca propunerea de revocare din functie a Avocatului Poporului nu a fost facuta de catre Birourile permanente ale celor doua Camere ale Parlamentului, supunerea la vot a revocarii fiind facuta numai pe baza raportului comun al Comisiilor juridice ale celor doua Camere ale Parlamentului, lipsind actul legal de sesizare al Parlamentului, respectiv Hotararea Birourilor Permanente ale celor doua Camere ale Parlamentului. Practic, constatam faptul ca cele doua Comisii reunite s-au substituit Birourilor Permanente Reunite si au propus, fara a avea aceasta competenta, revocarea Avocatului Poporului catre plenul reunit, dupa cum rezulta si din Raportul intocmit in urma sedintei celor doua Comisii”, se mentioneaza in sesizare, adaugandu-se faptul ca parlamentarii trebuiau sa-si exprime votul prin buletine de vot si nu prin intermediul votului deschis electronic.

Hotararea Parlamentului nr. 36/2021 pentru revocarea Renatei Weber nu cuprinde nicio mentiune privind asigurarea interimatului institutiei Avocatul Poporului, iar acest fapt denota, in opinia PSD, ca „Parlamentul nu a actionat in privinta raporturilor cu aceasta institutie, in spiritul colaborarii loiale si respectului reciproc intre autoritatile publice”.

Plenul Parlamentului a adoptat, miercuri, proiectul de hotarare privind revocarea Renatei Weber de la conducerea institutiei Avocatul Poporului. S-au inregistrat 247 de voturi „pentru”, 32 ”impotriva”, iar un parlamentar nu a votat.

Urmareste-ne si pe:

Mai mult despre:

Comentarii: