Analiza Bloomberg: Aderarea la UE a imbogatit Romania. PIB-ul pe cap de locuitor a crescut de la 33% din media UE, la 77%. Ucraina poate trage invataminte din parcursul Romaniei
Reputata publicatie financiara Bloomberg a dat publicitatii o ampla analiza a impactului benefic pe care aderarea la UE la avut asupra Romaniei.
Bloomberg isi incepe analiza cu un exemplu concret, cazul unui roman obisnuit, Bogdan Prelipcean. La scurt timp dupa ce Romania a aderat la Uniunea Europeana, acesta a folosit primii sai bani din salariu pentru a-si ajuta parintii sa construiasca o baie in interiorul casei. Un deceniu si jumatate mai tarziu, romanul de 33 de ani are un apartament nou construit, doua masini si o motocicleta, subliniaza Bloomberg.
Aceasta transformare este rezultatul viselor a peste 100 de milioane de oameni din Europa de Est care, la fel ca Bogdan Prelipcean, au visat de la caderea Cortinei de Fier: aderarea la Uniunea Europeana le-a imbogatit tara.
Liderii UE se intalnesc saptamana aceasta la Granada, in Spania, pentru a discuta despre un alt val de extindere, in contextul in care un nou guvern pro-rus urmeaza sa preia puterea in Slovacia, iar SUA se lupta sa aprobe acordarea unui ajutor suplimentar Kievului. Dar, cu toate acestea, acest vis incepe sa palpaie din nou in Ucraina devastata de razboi, in Moldova vecina si in Balcanii de Vest.
„Nu mai exista nicio comparatie in ceea ce priveste calitatea vietii familiei mele”, a declarat Prelipcean, care lucreaza la o companie de tehnologie din Iasi, un oras cu aproximativ un milion de locuitori, situat in apropiere de granita Romaniei cu Republica Moldova.
In momentul in care UE a inceput sa isi deschida portile pentru vecinii sai din est, jumatate din cei 19 milioane de locuitori ai Romaniei nu aveau instalatii sanitare interioare, iar PIB-ul pe cap de locuitor era putin peste o treime din media UE, mai mult sau mai putin acolo unde era cel al Ucrainei inainte de invazia rusa. Aceasta cifra este acum de 77% si continua sa creasca.
In urmatorul deceniu, Romania si-ar putea dubla productia economica, potrivit lui Dinu Bumbacea, country manager al firmei de consultanta PWC, care a intervievat companiile cu privire la planurile lor de investitii si a luat in calcul un alt val masiv de fonduri UE.
Ucraina a incercat sa urmeze si ea aceasta cale in urma cu un deceniu, inainte ca guvernul sau sustinut de Kremlin sa intoarca tara spre Moscova, declansand revolutia Maidan si lantul de evenimente care a dus la cel mai mare conflict din Europa de la cel de-al Doilea Razboi Mondial incoace.
Acum, UE a oferit Kievului o cale de aderare in cadrul unui proces care se asteapta sa fie nesigur si sa dureze ani de zile. Acest parcurs va necesita incetarea luptelor, precum si reforme majore in economie, lupta impotriva coruptiei si adaptarea institutiilor pentru a respecta normele UE.
Aderarea Romaniei ofera lectii care pot ajuta Kievul de-a lungul drumului si ofera o indicatie a recompenselor potentiale. Bucurestiul a devenit un sustinator hotarat al unor discutii de aderare mai rapide pentru Ucraina si pentru ceilalti vecini ai sai, precum si pentru Republica Moldova.
Cand a devenit membra, Romania a terminat de retehnologizat economia pentru a o deschide catre piata europeana. Guvernele succesive au vandut firmele de stat, au relaxat restrictiile comerciale si, cel mai important, au intarit instantele pentru a ajuta la eradicarea coruptiei.
Acest lucru a ajutat Romania sa recupereze decalajul fata de Ungaria, traditional mai bogata, si sa se distanteze de Bulgaria, vecina de la Marea Neagra cu care a „luptat” candva pentru ultimul loc in clasamentul UE privind saracia si coruptia.
In timpul luptei impotriva coruptiei, condusa de fostul procuror anticoruptie Laura Codruta Kovesi, Romania a incarcerat zeci de functionari guvernamentali, inclusiv prim-ministri, functionari guvernamentali si membri ai parlamentului.
A fost nevoie de o determinare feroce din partea lui Kovesi pentru a schimba mentalitatea oamenilor si a aborda coruptia structurala la toate nivelurile statului, potrivit unei persoane care a lucrat cu ea, care a cerut sa ramana anonima.
Din cauza hotararii cu care si-a facut treaba si-a facut si dusmani. Ea a fost demisa in 2018, dupa ce ministrul justitiei de atunci, Tudorel Toader – care a acuzat-o ca a afectat imaginea Romaniei in strainatate – a castigat cu o decizie a Curtii Constitutionale potrivit careia aceasta si-a depasit atributiile. Hotararea a fost ulterior anulata de cel mai inalt tribunal al UE.
Astfel de decizii evidentiaza riscurile care ar putea inca sa deraieze progresul Romaniei, intr-o regiune in care guvernele populiste din Ungaria si Polonia au sacrificat finantarea UE pentru propriul castig politic. Un partid nationalist nou infiintat a intrat in parlamentul roman in 2021 si are acum in sondaje 20%. Pana in prezent, cele mai mari doua partide din tara au colaborat pentru a-i tine pe nationalisti departe de putere.
Dar cazurile de coruptie la nivel inalt continua sa agite scena politica, iar unele procese treneaza ani de zile in instante supraaglomerate. Directia anticoruptie a recuperat peste 1 miliard de euro din 2015 pana in prezent si a redus semnificativ coruptia oficiala.
„Fiecare act de coruptie inseamna mai putini bani pentru educatie, sanatate sau aparare”, a declarat procurorul-sef anticoruptie Marius Voineag intr-un interviu. „Inseamna o risipa de resurse publice si este un obstacol major pentru dezvoltarea Romaniei”, a adaugat el.
Kovesi, din noua sa pozitie in cadrul Parchetului UE, ar putea incerca sa reproduca modelul in Ucraina, unde coruptia este vazuta ca fiind cea mai mare provocare cu care se confrunta tara dupa invazia rusa. La mai putin de o luna de la inceputul razboiului, Kovesi s-a deplasat la Kiev pentru a incheia un acord de cooperare cu procurorul-sef al Ucrainei.
In ultimul deceniu si jumatate, transformarea institutiilor din Romania a atras investitii straine, creand locuri de munca si aducand know-how pentru cresterea productivitatii.
Din 2010 pana in 2021, investitiile din strainatate aproape ca s-au dublat, ajungand la peste 100 de miliarde de euro, potrivit bancii centrale, pe masura ce companiile straine au inundat tara pentru a construi orice, de la fabrici de masini la birouri. Anul trecut, afluxul de bani a atins un nivel record de 11 miliarde de euro.
Printre cei mai mari investitori se numara Ford Motor Co. si Dacia a grupului Renault, care produc in prezent in Romania mai mult de jumatate de milion de masini pe an. Producatorul de anvelope Continental AG a investit 2,2 miliarde de euro, iar gigantii din domeniul tehnologiei, printre care Amazon, Microsoft si Oracle, au deschis si extins centre de cercetare.
In acelasi timp, guvernele succesive au apelat la fondurile de dezvoltare ale UE pentru a construi peste 700 de kilometri de autostrazi, pentru a imbunatati scolile si serviciile publice si pentru a oferi facilitati, inclusiv acces la internet fix – si, bineinteles, canalizare.
Noi proiecte intra in functiune, inclusiv o fabrica de anvelope cu emisii zero in valoare de 650 de milioane de euro, construita de Nokian Renkaat Oyj, o fabrica de baterii de 1,4 miliarde de euro realizata de compania belgiana Avesta Battery and Energy Engineering si o investitie de 4 miliarde de euro in proiectul de gaze naturale Neptune Deep din Marea Neagra.
In timp ce cifrele privind PIB-ul pe cap de locuitor sunt majorate de faptul ca milioane de romani au plecat in cautarea unui loc de munca in Occident dupa aderarea la UE, al doilea trimestru sugereaza ca standardul de viata il va depasi pe cel din Polonia, cea mai mare economie din regiune, chiar din acest an, si a depasit de mult vecinii care nu au aderat la UE, cum ar fi Serbia.
Poate cea mai dura comparatie este cea cu Bulgaria, vecina de la sud, iar rezultatul este surprinzator.
Cele doua tari au aderat la UE pe o pozitie similara, fiind cele mai sarace si mai corupte membre ale blocului – la fel cum va fi probabil si Ucraina daca va reusi vreodata sa devina membra.
In timp ce Bucurestiul s-a concentrat asupra combaterii coruptiei, guvernele succesive de la Sofia nu au reusit sa faca la fel de multe eforturi, iar nivelul de trai din Bulgaria reprezinta in prezent doar 60% din media UE, cu 17 puncte procentuale mai putin decat in Romania.
Ministrul bulgar de finante, Assen Vassilev, a declarat ca cel putin o parte din aceasta situatie se datoreaza procurorilor romani.
„Romania a fost mult mai rapida in ceea ce priveste reformele statului de drept”, a declarat Vassilev intr-un interviu. „Desi dureros la inceput, acest lucru le-a permis sa creeze un mediu de afaceri foarte favorabil”,a completat ministrul.
