Rezultatele sondajului INSCOP despre perceptia privind perioada comunista arata ca o majoritate consistenta a cetatenilor romani are o perceptie pozitiva despre perioada in care tara era condusa de Nicolae Ceausescu. Epoca Ceausescu este perceputa ca una de relativa prosperitate.
In realitate, aceasta perioada, mai ales ultimul deceniu, a fost una de mari probleme economice, in care Romania chiar a trebuit sa fie salvata de Fondul Monetar International si alti creditori, in 1981.
Problemele au pornit in cea mai mare parte de la ideile economice dezastruoase impuse de dictatorul Nicolae Ceausescu.
Problema datoriilor a fost creata chiar de Ceausescu
„Ceausescu a platit datoriile tarii” e o mantra pe care o auzim adesea. Ce nu auzim este ca el facuse aceste datorii. Mai mult, le facuse in mod absurd. A crescut datoria tarii de la 0.5 miliarde dolari la aproximativ 11 miliarde dolari, in doar 4 ani. Cu alte cuvinte, a crescut de 20 de ori datoria Romaniei.
Modul in care a facut aceste datorii a fost la fel de absurd. El a luat credite pe termen scurt, asadar cu dobanda foarte mare. In 1981, Romania a intrat de facto in incapacitate de plata pentru un varf al datoriilor de 9.5 miliarde dolari si a trebuit salvata de urgenta de Fondul Monetar International cu un imprumut de 1.3 miliarde.
In loc sa incerce sa esaloneze datoriile, Ceausescu a fortat plata lor in avans. A urmat aproape un deceniu de lipsuri grave, inclusiv de alimente si energie, pentru populatie.
Investitii fara cap, in industrii consumatoare de resurse
Mare parte a imprumuturilor facute de Ceausescu a fost facuta pentru construirea de combinate si fabrici, intr-un efort heirupist de industrializare a Romaniei.
Din pacate, acestea nu au fost facute inteligent, cu vreo legatura cu cerintele pietei sau cu resursele.
In primul rand ele erau mari consumatoare de resurse, in special de energie. Asta in conditiile in care crizele petrolului din 1973 si 1979 au aruncat in aer preturile pentru aceasta resursa. O buna parte a combinatelor si rafinariilor Romaniei functionau pe pierdere, cu deficite uriase.
Mai mult, politica de ocupare cu orice pret a fortei de munca a facut ca numarul angajatilor platiti sa fie imens fata de nevoia reala, ducand la o productivitate foarte scazuta.
Un alt element este ca aceste fabrici nu produceau produse de calitate de cele mai multe ori, mai ales dupa ce au fost taiate investitiile. Astfel, produsele slabe calitativ erau destinate mai ales unor piete din Lumea a Treia, iar in locul lor nu primeam bani de cele mai multe ori, ci alte produse slabe calitativ.
Decizii economice bizare
Dincolo de deciziile privind industrializarea, Ceausescu a facut erori majore si in alte ramuri economice. Restrictiile privind turismul a dus la prabusirea numarului strainilor care vizitau Romania.
Lipsa mecanizarii in agricultura a dus la productii foarte proaste raportate la potential.
Sugrumarea oricarei libertati de miscare in comert si cvasisubordonarea fata de stat a dus la stagnare grava in timp ce tari socialiste precum Ungaria si Iugoslavia isi dezvoltau un sector privat.
Taierea majoritatii contactelor cu exteriorul a dus si la decuplarea masiva a Romaniei de la ultimele noutati tehnologice si intelectuale care ar fi ajutat-o sa progreseze.
Nu exista, de fapt, niciun domeniu care sa fi performat la adevaratul potential in timpul lui Nicolae Ceausescu.
Nu intamplator, Romania a incheiat anii 80 intr-o serioasa criza economica.
Ca rezultat, Romania era ultima sau aproape ultima din Europa la majoritatea indicatorilor economici in momentul caderii regimului comunist.