Analiza dura CNN: „America iese din razboi umilita de o militie primitiva”. Dezastru de imagine pentru SUA
Infrangerea si retragerea haotica a SUA in Afganistan este un dezastru politic pentru Joe Biden, al carui esec in a orchestra o iesire urgenta si ordonata va zdruncina si mai mult o presedintie afectata de crize si ii va pata mostenirea, scrie CNN intr-un amplu comentariu legat de criza de la Kabul.
Fulgeratorul blitzkrieg taliban a venit dupa mai mult de 20 de ani de esecuri politice ale SUA si ale aliatilor, de lipsa de intelegere ale politicii si culturii afgane, de oboseala a publicului fata de razboi si de coruptia liderilor acestui stat esuat.
Si in timp ce rivalii politici si geopolitici ai lui Biden se grabesc sa exploateze greselile sale, adevarata magnitudine a crizei poate fi judecata doar in tragedia umana a unui popor supus din nou persecutiei talibane. Iar esecul de a indeplini sarcinile, acum aparent aproape imposibile, de a evacua toti traducatorii, muncitorii si tehnicienii afgani pe care SUA se bazau si care acum se confrunta cu represaliile talibanilor ar pata constiinta si reputatia globala a Americii.
„Este o pata pe integritatea si onoarea natiunii noastre faptul ca, chiar si cu doar cateva luni in urma, nu ne-am indeplinit obligatiile fata de barbatii si femeile, aliatii nostri afgani care au servit alaturi de noi”, a declarat duminica Jake Wood, fost puscas marin american si veteran al razboiului afgan, pentru Pamela Brown de la CNN. „Le datoram vizele speciale pentru imigranti. Le datoram siguranta, la fel de mult ca si lucratorilor nostri de la ambasada din Kabul”.
SUA au lansat razboiul afgan in urma cu 20 de ani intr-o atmosfera de razbunare, hotarare si unitate, dupa ce atacurile Al Qaeda asupra New York-ului si Washington-ului au spulberat mitul post-Razboi Rece al hiperputerii americane. Razboiul incheie intr-o cursa grabita pentru a iesi, umilita de o militie primitiva, care este totusi gata sa moara pentru jihad pe teritoriul sau si care isi reimpune legea feudala intr-o natiune devastata de razboi.
Faptul ca un razboi care a ucis sau mutilat mii de americani, mult mai multi civili afgani si a costat un trilion de dolari, s-a incheiat atat de brusc a fost socant. Insa nu ar fi trebuit sa fie asa.
Gestionarea defectuoasa a retragerii din Afganistan de catre Biden arata ca viziunile americane de a crea o natiune functionala erau iluzorii si ca inca multi ani de implicare americana nu vor face nicio diferenta. Evaporarea fortelor afgane si a politiei pe care SUA au cheltuit miliarde de dolari pentru a lupta impotriva talibanilor a intrigat multi oficiali de la Washington.
Criza afgana brusca, care s-a dezvoltat cu o viteza uimitoare – cel putin pentru majoritatea oamenilor de la Washington, care de mult timp isi intorsesera privirea de la cel mai lung razboi din tara – este cea mai grava rasturnare politica de pana acum pentru Biden. Si a survenit la doar cateva zile dupa ce a sarbatorit cele mai mari victorii de pana acum – adoptarea in Senat a alocarii a peste 4.500 de miliarde de dolari, in total, in infrastructura si cheltuieli bugetare. Aceasta victorie i-a sfidat pe scepticii care au luat in deradere mult timp promisiunea sa de a aduce impreuna republicanii si democratii.
Biden se afla acum in situatia de a contabiliza in contul sa doua decenii de pasi gresiti ai altora – dupa ce a adaugat propriile erori. El va fi acuzat ca a grabit retragerea SUA pentru a crea o poveste politica favorabila, fiind presedintele care a adus trupele americane acasa inainte de a se implini 20 de ani de la atacurile din 11 septembrie 2001 – puse la cale de Al Qaeda din Afganistan – si inainte de alegerile parlamentare de la jumatatea anului viitor.
In acelasi timp, Biden facea exact ceea ce isi dorea majoritatea americanilor, epuizati de ani lungi de dezbateri cu privire la motivul pentru care trupele americane se aflau inca in Afganistan la 20 de ani dupa 11 septembrie 2001. Nu exista un sprijin national pentru escaladarea razboiului. Pentru a stopa avansul talibanilor, presedintele ar fi trebuit sa desfasoare mii de soldati americani in plus si sa duca noi lupte fara sprijinul publicului. Acest lucru si propriul sau scepticism pe termen lung in legatura cu razboiul au facut ca decizia sa de retragere sa fie aproape inevitabila. Dar forta avansului talibanilor a surprins Casa Alba in aer. Nu exista nicio modalitate de a prezenta evenimentele din ultimele zile altfel decat ca pe un naufragiu politic intern, si geopolitic.
Dupa ce le-a spus trupelor sa plece, Biden a trebuit acum sa retina 6.000 dintre camarazii lor din Afganistan pentru a asigura retragerea personalului american de la ambasada, in timp ce aeroportul din Kabul este asediat de multimea care doreste sa plece.
Un esec de a scoate in siguranta toti americanii sau orice pierderi de trupe americane care ar urma, ar ameninta daune politice catastrofale pentru presedinte, pe fondul unor noi comparatii cu mostenirea obsedanta a SUA din Vietnam.
Judecata lui Biden in calitate de comandant-sef este pusa sub semnul intrebarii, deoarece acesta a declarat ca victoria talibanilor „nu a fost inevitabila”. El a spus ca nu vor exista imagini in stilul Saigon cu elicopterele care se ridica de pe acoperisul ambasadei SUA din Kabul. Exact acest scenariu s-a derulat in acest weekend, dupa ce SUA s-au grabit sa-si scoata oamenii de acolo, iar steagul cu stele si dungi a fost coborat pe catarg in timp ce militia fundamentalista, infranta de Statele Unite in 2001, a intrat din nou in capitala afgana.
Biden a ramas la Camp David in weekend si nu s-a adresat poporului american in fata camerelor de luat vederi. El a publicat totusi o declaratie pentru a-si justifica decizia de a parasi Afganistanul, in care a vorbit, in mod inselator, despre o evacuare „ordonata”. Iar fotografiile cu Biden intr-o sala de conferinte securizata de la resedinta prezidentiala, intr-un tricou polo, vorbind cu oficiali pe ecran, nu prea au promovat imaginea dorita a unui comandant-sef implicat.
Republicanii ataca
In cadrul emisiunii „State of the Union” de duminica de la CNN, Blinken a sustinut ca SUA si-au indeplinit misiunea – zdrobirea Al Qaeda – si ca Biden a fost lasat intr-o pozitie imposibila de acordul incheiat de fostul presedinte Donald Trump cu talibanii pentru ca SUA sa plece definitiv in mai, un termen usor prelungit de succesorul sau.
Daca Biden ar fi incalcat acest acord, a spus Blinken, „am fi fost din nou in razboi cu talibanii. Si am fi fost din nou in razboi, cu zeci de mii de soldati care ar fi trebuit sa mearga acolo, deoarece cei 2.500 de soldati pe care ii aveam acolo si puterea aeriana nu ar fi fost suficiente pentru a face fata situatiei”.
Totusi, Blinken s-a aratat surprins de „precaritatea” fortelor afgane si de prabusirea acestora.
Secretarul de stat a adus cateva argumente solide. Victoria initiala a SUA in Afganistan asupra Al Qaeda si a talibanilor pentru ca au adapostit grupul terorist al lui Osama bin Laden a impiedicat repetarea atacului de la 11 septembrie. Iar Trump a intentionat o retragere chiar mai rapida decat Biden. Nu este clar daca Trump a pus in miscare vreun plan pentru a asigura o evacuare a personalului american, a personalului ambasadelor sau a traducatorilor afgani care au sustinut doua decenii de efort militar american atunci cand a semnat un acord cu talibanii pentru retragerea trupelor americane pana in luna mai a acestui an.
Decizia administratiei Trump de a purta negocieri cu talibanii – pe care Trump spera sa ii invite la Camp David – fara ca guvernul afgan sa fie prezent – i-a facut pe oficialii guvernamentali afgani si fortele de securitate sa puna la indoiala sprijinul SUA, spun unii analisti.
Scenele din capitala afgana l-au lasat pe presedinte vulnerabil la atacurile republicanilor.
„Ii cer presedintelui Biden sa inceteze sa mai gaseasca scuze pentru propriile greseli si sa se adreseze tarii in persoana”, a declarat liderul republicanilor din Camera Reprezentantilor, Kevin McCarthy din California, intr-un comunicat.
Liderul minoritatii republicane din Senat, Mitch McConnell, s-a plans de iesirea „ratata” din Afganistan, adaugand intr-o declaratie: „Toata lumea a prevazut acest lucru, cu exceptia presedintelui, care a respins public si cu incredere aceste amenintari cu doar cateva saptamani in urma”.
La emisiunea „Starea Uniunii”, cel mai important republican din Comisia pentru servicii armate a Camerei Reprezentantilor, Michael McCaul din Texas, l-a criticat pe Biden pentru ca a prezidat un „dezastru fara margini de proportii epice”.
O alta lovitura pentru imaginea SUA in strainatate
Biden trebuie acum sa impiedice formarea unei imagini in care administratia sa este asociata cu esecul.
Presedintele s-a confruntat deja cu o resurgenta a pandemiei – din cauza refuzului multor conservatori de a se vaccina gratuit. Si, in ciuda cifrelor in crestere privind crearea de locuri de munca si a victoriei lui Biden in domeniul infrastructurii, republicanii citeaza inflatia in crestere si numarul record de migranti fara documente care sunt respinsi la granita SUA pentru a sustine ca presedintia sa este in criza.
Cu toate acestea, avand in vedere scepticismul profund al publicului american cu privire la costul si rezultatul razboaielor de dupa 11 septembrie 2001, judecatile pripite potrivit carora criza actuala il va afecta definitiv pe Biden sunt premature.
Pe plan international insa, iesirea dezordonata a SUA din Afganistan va starni indoieli cu privire la fermitatea Washingtonului ca aliat.
Dupa ce a declarat ca „America s-a intors” dupa era Trump, alienanta si destabilizatoare, cu ocazia primei sale calatorii in strainatate, in Europa, la inceputul acestei veri, prima criza reala de politica externa a lui Biden vine ca urmare a retragerii dezordonate a SUA. Iar apelurile stridente ale presedintelui pentru protejarea democratiei in strainatate vor fi subminate de decizia sa de a abandona un guvern democratic fragil in Afganistan.
