Premierul Ilie Bolojan a vorbit despre posibilitatea unui guvern fără PSD și a admis că aceasta există.
Întrebat la RFI despre această eventualitate, șeful Executivului a afirmat: „Nu exclud că se pot întâmpla astfel de lucruri în perioada următoare, dar e de dorit să avem stabilitate politică”. Ulterior, Bolojan a precizat că nu a dorit să transmită că un guvern minoritar reprezintă „o ipoteză de lucru”, ci doar că, în situații de criză politică, guvernarea poate continua și în această formulă, pe care însă nu o încurajează.
Întrebarea „se poate guverna fără PSD?” revine periodic în România dintr-un motiv simplu: PSD e, de regulă, cel mai mare partid sau cel mai bine înfipt în mecanismele parlamentare. Asta nu înseamnă că e imposibil să existe guverne fără PSD. Înseamnă că, atunci când PSD nu e în guvern, el rămâne foarte des „în ecuație” – fie ca adversar care poate bloca, fie ca sprijin tacit care decide voturile-cheie.
România și guvernele minoritare
Scena politică de după 1990 a dat mai multe guverne minoritare. Guvernul Nicolae Văcăroiu (1992-1996) a fost, teoretic, minoritar. În practică, FDSN/PDSR (precursorul PSD de azi) a fost susținut de „patrulaterul roșu” format din PDAR, PRM, PUNR și PSM. A fost însă o perioadă dificilă pentru România, cu reforme întârziate, mari scandaluri de corupție și ridicarea „miliardarilor de carton”.
Tot teoretic a fost minoritar inițial și guvernul PSD al lui Adrian Năstase, dar el a fost susținut din Parlament de UDMR (și pentru o scurtă perioadă, de PNL), dar apoi a atras suficienți parlamentari din alte partide pentru o guvernare monocoloră majoritară.
În schimb, guvernările minoritare mai recente (Tăriceanu II între 2007 și 2008, Orban I și II între 2019 și 2020, finalul guvernării Dăncilă, din august în noiembrie 2019) arată reversul: când sprijinul e fluid, guvernarea se transformă într-un șir de tranzacții. Poți supraviețui, dar rar poți reforma.
Guvernele Tăriceanu și Orban au acumulat o serie de datorii. În timp ce la Orban este parțial explicabil prin criza provocată de pandemia de COVID-19, la Tăriceanu deficitul a ajuns atât de mare încât România a intrat într-o criză financiară profundă.
Ce ar însemna un guvern minoritar fără PSD azi?
Un guvern fără PSD ar putea însemna 3 lucruri.
Primul, că PSD oferă totuși sprijin din Parlament deși teoretic se află în opoziție, așa cum a sprijinit guvernul Tăriceanu după ce PNL a dat PDL afară de la guvernare.
Al doilea, că PNL-USR-UDMR găsesc o majoritate din zona „suveranistă”. Fie printr-un acord cu AUR sau ce a mai rămas din POT și SOS, fie cu ajutorul parlamentarilor plecați din cele 3 formațiuni extremist-populiste. Nu e exclusă nici ruperea unui grup consistent din PSD, pe modelul UNPR.
Al treilea, că guvernul nu are nicio înțelegere fermă cu vreo grupare politică și este de facto fără majoritare. Ar însemna că nu are posibilitatea de a-și trece prin Parlament reforme majore și că trebuie să se bazeze pe ordonanțele de urgență. Ar mai însemna și că oricând guvernul poate fi dat jos printr-o moțiune de cenzură.
Care sunt riscurile?
Un guvern minoritar prezintă o serie de riscuri politice și economice.
Primul este că sperie investitorii și agențiile de rating. Cu excepția cazului în care are o susținere fermă în Parlament, un guvern minoritar prezintă posibilități crescute de a crește rata la care ne împrumutăm și a scădea numărul investitorilor.
De asemenea, un guvern minoritar poate însemna și riscul de a fi dat jos ușor și înlocuit cu o formulă mult mai rea, chiar una PSD-AUR. Ceea ce ar afecta orientarea euroatlantică a României și ar crește riscul măsurilor populiste.
Pe partea pozitivă, un guvern fără PSD înseamnă posibilitatea de a adopta o serie de măsuri fără blocajele cu care au obișnuit social-democrații.
Trăgând o linie, un guvern minoritar e unul cu riscuri semnificative.
Partidele din coaliție ar trebui să evite pe cât posibil o asemenea variantă.
Comentarii
Recomandări
Citește mai departe
Inspectorii Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor au desfășurat o amplă campanie de control la nivel național, unde peste 500 de operatori economici din industria înfrumusețării au fost verificați riguros. Rezultatele acțiunii au indicat nereguli grave în majoritatea unităților vizate de control. Cosmetice expirate și ingrediente interzise prin lege Autoritățile au aplicat 306 amenzi contravenționale pentru […]
Cristian Hrițuc, fost consilier prezidențial, ironizează atacurile fulminante lansate de liderii PSD la adresa premierului Ilie Bolojan în cazul recesiunii tehnice. ”Văd că s-a activat tot PSD ul, televiziunile, siteurile de casă să afirme că suntem în cel mai negru punct, recesiunea tehnică. Normal, nu au nicio vină. Cât au guvernat ei, totul era bine […]
Autoritățile din Japonia au confiscat o barcă de pescuit chineză și l-au arestat pe căpitanul acesteia, o măsură care riscă să amplifice tensiunile diplomatice dintre Tokio și Beijing. Incidentul a avut loc joi, la aproximativ 170 de kilometri de orașul portuar Nagasaki, după ce căpitanul navei a refuzat un ordin de oprire pentru inspecție, stârnind […]
Primarul Capitalei, prim-vicepreşedinte al PNL, Ciprian Ciucu, a transmis vineri că liberalii trebuie să fie alături de premierul Ilie Bolojan, susţinând că acesta a salvat partidul de la un rezultat foarte slab la alegerile din noiembrie 2024 şi că este criticat „în mod nedrept” în spaţiul public. Într-o postare pe Facebook, Ciprian Ciucu a arătat […]
Premierul Ilie Bolojan a declarat, vineri, că informațiile potrivit cărora România ar sprijini Ucraina cu sume foarte mari, în contextul dificultăților financiare interne, sunt false, precizând că ajutorul acordat anul trecut a fost de aproximativ 50 de milioane de euro. Șeful Executivului a făcut aceste precizări la Europa FM, după ce a fost întrebat de […]
