În timp ce raportul privind competitivitatea UE, elaborat de Mario Draghi în 2024, recomanda măsuri economice și structurale prioritare pentru creșterea competitivității și coeziunii interne, discursul Ursulei a fost clar orientat spre consolidarea autonomiei strategice a Uniunii.
În discursul său din 16 septembrie 2025, Mario Draghi a tras un semnal de alarmă privind stagnarea implementării recomandărilor din raportul său privind competitivitatea Uniunii Europene, publicat în 2024. La un an după prezentarea acestui raport, Draghi a subliniat că doar 11,2% din cele 383 de recomandări au fost implementate integral, iar multe dintre acestea au fost întâmpinate cu rezistență politică și birocratică.
11.2% e infim. Problema e și că pentru a implementa recomandările, Comisia ar trebui să „atace” problemele din cele 3 zone-cheie.
În raportul său privind competitivitatea Uniunii Europene, Mario Draghi identifică trei piețe esențiale care necesită integrare pentru a asigura o dezvoltare economică sustenabilă și autonomă: piața unică a capitalurilor, piața unică digitală și piața unică a energiei.
În ceea ce privește piața unică a capitalurilor, Draghi subliniază necesitatea creării unui sistem financiar integrat care să sprijine investițiile în sectoare strategice, precum tehnologia și infrastructura verde. Acesta propune reformarea legislației concurențiale pentru a facilita fuziunile între companiile europene, permițându-le să devină mai competitive la nivel global. De asemenea, Draghi sugerează emiterea de obligațiuni comune pentru a finanța proiecte de amploare, asemănătoare modelului NextGenerationEU, pentru a stimula investițiile publice și private în domenii cheie.
În domeniul digital, Draghi recomandă integrarea pieței unice digitale prin dezvoltarea infrastructurii de înaltă performanță, cum ar fi rețelele de mare viteză și centrele de date, pentru a sprijini inovația și adoptarea tehnologiilor emergente. Acesta subliniază importanța reglementării eficiente a inteligenței artificiale și promovarea cercetării în domeniul semiconductoarelor, pentru a reduce dependența de furnizorii externi și a asigura suveranitatea tehnologică a Europei.
În sectorul energetic, Draghi propune crearea unei piețe unice a energiei care să permită integrarea surselor regenerabile și reducerea costurilor energetice pentru industrie. Acesta sugerează reformarea pieței energiei electrice pentru a decupla prețurile energiei electrice de cele ale combustibililor fosili, stimulând astfel tranziția către o economie verde și sustenabilă. Prin aceste măsuri, Draghi vizează consolidarea competitivității economice a Uniunii Europene și reducerea dependenței de piețele externe.
În schimb, apărarea e mult mai la îndemână, dar și mai capabilă să facă o Europă impetuoasă.
Planul „Pregătirea 2030” propus de von der Leyen prevede mobilizarea a sute de miliarde de euro pentru întărirea capacităților militare și crearea de mecanisme financiare pentru susținerea industriei de apărare. De asemenea, sancțiunile economice împotriva Rusiei și propunerea de suspendare parțială a acordului comercial cu Israelul arată o Europă mai activă pe scena geopolitică decât cea vizată de recomandările raportului Draghi, care insistau mai mult pe reforme economice și digitale.
Pe termen lung, această alegere ridică întrebări privind alinierea strategică a UE: dacă accentul rămâne prea mult pe apărare, există riscul ca reformele economice și digitale recomandate de raportul Draghi să fie amânate sau implementate parțial, afectând competitivitatea și coeziunea internă a Uniunii.
În concluzie, discursul Ursulei von der Leyen reflectă o Uniune Europeană aflată într-un moment de echilibru fragil între priorități strategice externe și nevoia de reforme interne. În timp ce securitatea câștigă teren, recomandările economice ale raportului Draghi par să rămână pe plan secund.