Departamentul de Stat al SUA a criticat în raportul său despre starea democrației și a drepturilor omului anularea alegerilor prezidențiale din România, care s-a întâmplat în decembrie 2024. Lucru care putea fi cu ușurință anticipat după declarațiile de acum câteva luni ale mai multor oficiali americani de rang înalt.
Acest lucru, dar și sensibilitatea temei în raport cu tensiunile internaționale și relația cu Rusia, ar putea explica de ce nici acum nu avem o explicație din partea celor care conduc statul român. Este foarte posibil să nici nu apară sau să apară foarte târziu.
„La 6 decembrie 2024, Curtea Constituţională a României a anulat rezultatele primului tur al alegerilor prezidenţiale desfăşurate pe 24 noiembrie (…) ‘multiple nereguli şi încălcări ale legislaţiei electorale… au compromis transparenţa şi corectitudinea campaniei electorale’, ceea ce a ridicat suspiciuni cu privire la corectitudinea desfăşurării scrutinului.
Decizia curţii a fost criticată ca o ingerinţă politică în alegeri şi o restricţie excesivă a discursurilor politice dezagreate, de o natură şi gravitate fără precedent”, se arată în raport.
Știind că asta e poziția SUA, poate că acei care îl sfătuiesc pe președintele Nicușor Dan i-au șoptit că nu are rost adoptarea ACUM a unei poziții contrare. Poate pe viitor, cine știe? Poate că nu, pentru că din multe puncte de vedere ar putea aduce complicații.
Dincolo de relația cu SUA, mai ales cu o administrație căreia nu-i place să fie contrazisă și pusă în situații ridicole – dincolo de cele în care se pune singură – mai sunt alte câteva aspecte mai aproape de București.
Anularea alegerilor din cauza a ce a fost evident o ingerință a Rusiei, dar o ingerință greu de explicat pentru publicul larg și deloc sofisticat în ale dezinformării, înseamnă și să ridici nivelul tensiunilor cu Rusia. Deși susținem Ucraina și în consecință afectăm Rusia, poziția statului român a fost să nu ridicăm temperatura relațiilor bilaterale mai mult decât este cazul. Pentru că nici Rusia nu va sta cu mâinile în sân.
A fost o alegere pragmatică, dar una care a redus credibilitatea statului român.
Probabil cei care ar trebui să explice anularea alegerilor – dacă mai are vreun impact pozitiv acum – trebuie să se gândească și la posibilul impact negativ. Când ai câteva milioane de oameni furioase pe acest gest, iar dovezile tale nu sunt foarte concrete, alegi să stârnești din nou sau mergi mai departe?
Mai ales în actualul context politic și social. De aia este nevoie de dovezi solide și de o modalitate deșteaptă de a le livra.
Ca să nu mai vorbim despre faptul că serviciile secrete care ar trebui să pună pe masă un raport consistent au aceeași conducere precum în perioada anulării alegerilor. Într-un fel, ele ar trebui să-și asume unele lipsuri din acea perioadă.
Poate că o nouă conducere a serviciilor secrete va veni cu ceva mai consistent la acest capitol.
Sau poate că subiectul va fi pur și simplu lăsat în plata Domnului. Și va rămâne o pată pe obrazul democrației românești.